Ce efecte, pe termen lung, va avea asupra economiilor țărilor europene războiul din Ucraina
Războiul a resetat prioritățile europene: tranziția verde a luat locul doi în fața asigurării necesarului de energie din surse de orice fel, iar revenirea la normalitate bugetară, fiscală și monetară a fost pusă pe pauză, având în vedere incertitudinile cu care operează piețele și guvernele. Războiul a depășit granițele Ucrainei, specialiștii fiind siguri de câteva efecte pe termen lung pe care acesta le va avea asupra economiei, în special asupra celei europene.
După o primă undă de șoc generată de războiul din Ucraina asupra economiei mondiale, caracterizată de prăbușirea burselor, creșterea rapidă a prețului petrolului și retragerea capitalului către active mai sigure, analiștii au început să configureze efectele pe termen lung pe care agresiunea Rusiei le-ar putea avea.
„Pe termen lung, războiul ar putea modifica fundamental ordinea economică și geopolitică globală“, au avertizat mai mulți specialiști ai Fondului Monetar Internațional (FMI) într-o analiză publicată pe blogul instituției. Ei se așteaptă ca acest conflict să ducă la schimbări importante în ceea ce privește comerțul cu energie (pe măsură ce statele europene vor încerca să scoată Rusia din schemă), reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare (șubrezite deja de pandemia care le-a scos în prim-plan vulnerabilitățile), fragmentarea rețelelor de plăți și regândirea deținerilor de rezerve valutare.
„Tensiunea geopolitică crește și mai mult riscurile de fragmentare economică, în special pentru comerț și tehnologie“, avertizează ei, în contextul în care Rusia este un important jucător pe piața materiilor prime, inclusiv a unor metale importante pentru procesul de producție a semiconductorilor, de exemplu. Invazia Ucrainei va avea cele mai adânci efecte în Europa, unde va produce cele mai substanțiale schimbări și reorientări de politici publice, cu impact profund asupra evoluțiilor economice.
„Indiferent de durata războiului, moștenirea lui va fi pe termen lung. Acesta va modela alegerile de politici publice ale Europei pentru anii și deceniile următoare“, punctează Jean Pisani-Ferry, senior fellow la Institutul Bruegel, din Bruxelles, într-o analiză pe tema impactului de lungă durată al conflictului.
Răspunsul european direct la criza de la granița sa estică (impactul bugetar) s-ar putea ridica doar în 2022 la circa 4% din produsul intern brut (PIB), reiese din estimările făcute de Institutul Bruegel. Pe termen lung, Uniunea Europeană va fi nevoită să își majoreze semnificativ cheltuielile de apărare și să își regândească sistemul energetic. Cel din urmă va fi atât costisitor, cât și foarte complicat din punct de vedere logistic, având în vedere că Europa trebuie să găsească alternative la 40% din gazele pe care le consumă anual.
Toate aceste cheltuieli suplimentare vin în contextul în care criza generată de pandemie a creat găuri adânci în bugetele europene, iar guvernele anticipează deficite mari din cauza măsurilor de compensare a impactului scumpirilor energiei, necesare pentru a susține revenirea economiei din criza generată de pandemie. Specialiștii Capital Economics și-au revizuit prognoza economică pentru Zona Euro cu un punct procentual, la 2,8% din PIB în 2022, dar situația rămâne volatilă, iar rezultatul va depinde de durata conflictului din Ucraina.
Prețul ECE
Europa Centrală și de Est (ECE) este cea mai expusă regiune la efectele economice directe și indirecte ale agresiunii ruse. Pe de o parte, statele din regiune se vor confrunta cu blocaje de natură comercială, dar și cu un val de refugiați. Pe de altă parte, regiunea va fi afectată de scăderea încrederii investitorilor, care va pune presiune pe prețul activelor și pe costurile de finanțare. Ieșirile de capital sunt principala preocupare a specialiștilor. „Europa de Est se va confrunta cu o creștere a costurilor de finanțare și o creștere a numărului de refugiați“, punctează specialiștii FMI, avertizând că, dacă expunerile străine pe scăderea activelor rusești sunt modeste (raportate la standarde globale), presiunile asupra piețelor emergente pot crește dacă investitorii decid să iasă de acolo pentru a-și muta banii în regiuni mai sigure.
Un alt aspect important îl reprezintă riscul inflaționist. Regiunea, situată în afara Zonei Euro și implicit a uriașei puteri de intervenție a Băncii Centrale Europene, s-ar putea confrunta cu rate semnificativ mai mari de inflație. Ieșirile de capital ar putea pune o presiune suplimentară pe cursurile de schimb, care s-ar putea traduce printr-o presiune suplimentară asupra prețurilor din statele Europei Centrale și de Est.
Efectele războiului, resimțite în România
Pe plan local, efectele cumulate ale războiului și ale evoluției deja îngrijorătoare a inflației, generată în principal de criza din energie cu care România și Europa se confruntau, i-au determinat pe specialiști să realizeze ajustări semnificative ale prognozelor de creștere economică.
Economiștii Erste Group au revizuit prognoza de creștere pentru 2022 la 2,8% din produsul intern brut (PIB). Estimarea anterioară era de 3,2% din PIB. Mai mult, ei nu exclud posibilitatea unei recesiuni tehnice, având în vedere că economia s-a contractat în ultimul trimestru din 2021, iar primele trei luni din acest an au fost afectate de criza energetică, de criza și mai veche din industrie și de începerea războiului.
Ieșirea investitorilor din regiune s-a tradus în cazul României printr-o creștere semnificativă a costurilor de împrumut, acestea depășind 6,5% la câteva licitații de titluri de stat demarate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„Expunerea străină pe titlurile de stat românești a scăzut la 16,5% în noiembrie, cel mai redus nivel din decembrie 2012, față de 20,1% în decembrie 2020, după ieșiri nete de circa 5,2 miliarde de lei“, au punctat economiștii Erste Research, adăugând că băncile locale sunt deja pe locul întâi în UE în ceea ce privește expunerea pe datoria statului, semn că au o capacitate limitată de a acoperi golul lăsat în urmă de plecarea investitorilor străini.
Specialiștii austrieci se așteaptă la un avans al inflației medii anuale de 11,5% în 2022, creștere care va afecta semnificativ puterea de cumpărare, deoarece salariile nu vor ține pasul. În acest context, ei văd o creștere a consumului de doar 2,1% în acest an, față de 7,8%, spre exemplu, în 2021.
Ca răspuns la această inflație de două cifre, Banca Națională a României (BNR) ar putea majora dobânda-cheie de politică monetară până la nivelul de 3,5% la jumătatea anului. Analiștii grupului austriac se așteaptă ca BNR să continue să țină sub control cursul leu/euro prin intervenții pe piața valutară, astfel că leul va continua să fie, cel mai probabil, una dintre cele mai stabile monede din regiune.
În situația în care conflictul se va atenua, specialiștii Erste speră ca economia României să își revină puternic în a doua parte a anului și să înregistreze un avans de 5,7% în 2023. Dincolo de efectele cât de cât cuantificabile ale războiului din Ucraina, acesta ar putea produce schimbări la nivelul „țesăturii“ economiei mondiale, avertizează analiștii Institutului Bruegel. Având în vedere potențialele sale efecte, dar și faptul că vine după pandemia de COVID-19, care a ridicat probleme similare, războiul ar putea readuce în discuție o potențială fragmentare a economiei globale.
Realizarea faptului că „interdependența economică“ poate fi folosită ca o armă trece din tărâmul speculațiilor teoretice în cel al realităților cât se poate de palpabile, iar acest lucru provoacă îngrijorare de la Washington și până la Beijing.
Răspunsul monetar
Banca Centrală Europeană (BCE) și Rezerva Federală (Fed), din Statele Unite ale Americii, au fost nevoite să își regândească răspunsurile, în contextul în care intervențiile neortodoxe de politică monetară s-au dovedit arme importante în ultimul deceniu în lupta cu crizele economice.
- EUROPA. BCE a revizuit în sus estimările privind inflația din Zona Euro și a înrăutățit previziunile de creștere economică. Războiul va ține prețurile materiilor prime la niveluri ridicate, trăgând în jos puterea de cumpărare a consumatorilor și capacitatea de investire a companiilor. Rata inflației din Zona Euro ar urma să se ridice la 5,1% anul acesta, aspect care îngrijorează BCE mai mult decât o potențială scădere a cererii, așa încât va accelera întărirea politicii monetare.
- SUA. Rezerva Federală americană a majorat la jumătatea lunii martie dobânda de referință pentru prima dată din 2018, în contextul inflației ridicate, și a anunțat startul unei serii de majorări, specialiștii așteptându-se la șase ședințe în care dobânzile să fie majorate în acest an. Războiul ar putea duce la o presiune suplimentară asupra evoluției inflației și ar putea îngreuna activitatea economică, a avertizat instituția.
Acest articol a apărut în numărul 136 al revistei NewMoney.
FOTO: Getty