Ce efecte economice ar putea avea întărirea dolarului asupra economiei mondiale. Ce estimează marile corporații

Dolarul a redevenit rege în 2022 în mare măsură ca o consecință a încrederii investitorilor în reziliența supe­ri­oară a economiei Statelor Unite față de restul lumii. Pentru mulți însă, întări­rea monedei americane complică un ta­blou financiar deja înroșit de perspectiva unei recesiuni.

Indexul dolarului, indicatorul care mă­soară evoluția monedei americane în ra­port cu un coș de valute (euro, yenul, lira sterlină, dolarul canadian, coroana sue­deză și francul elvețian), a atins la sfârși­tul lunii septembrie un nou maxim al ulti­melor două decenii. Recordul a fost po­sibil pe fondul deprecierii puternice a lirei sterline, o consecință a unui pachet masiv de stimulente fiscale anunțat de gu­vernul de la Londra, care ar urma să fie finanțat pe datorie.

Dincolo de această conjunctură, dolarul a avut parte de un an foarte bun în 2022. Indexul a crescut cu circa 20%, pe măsură ce Rezerva Fede­rală (Fed) din SUA a înce­put să majoreze dobânzile, într-un efort de a readuce sub control rata inflației. Aprecierea pronun­țată a dolarului nu este însă doar o con­se­cință a politicii mo­netare a Fed, majo­ri­tatea băncilor centrale din lume aflân­du-se în prezent într-o etapă de majorare a dobânzilor de referință.

În pofida faptului că economia ameri­cană „flirtează“ cu recesiunea, arată mult mai bine decât alte economii avansate, inclusiv Marea Britanie, UE șiJaponia. Economiile europene sunt cele mai afectate de efectele răz­boiului din Ucra­ina, în special de creșterea dramatică a facturilor la energie. Japonia se confruntă cu o scădere a cererii globale de produse manufacturiere, care repre­zintă cea mai mare parte a exporturilor sale. Numeroasele riscuri geopolitice care amenință economia globală, printre care și problemele Chinei, cauzate de politica zero-COVID și spargerea bulei imobiliare, i-au determinat pe investitori să se reorienteze către acti­vele sigure. Iar dolarul a excelat întotdea­una din această perspec­tivă.

Pro și contra

Performanța dolarului devine cu atât mai impresionantă cu cât este comparată cu performanța slabă a altor clase de active, cum ar fi acțiunile, obli­gațiunile, proprietățile imobiliare și criptomonedele.

Un dolar puternic le aduce be­ne­ficii consumatorilor americani, deoarece le crește puterea de cumpărare a mărfurilor străine (și reduce în același timp impactul inflației importate din alte state). „Dolarul puternic compensează parțial pre­siunile inflaționiste pe care le-am observat, prin îm­bunătățirea puterii de cumpărare a consumatorilor“, a co­mentat Tom Stringfellow, strateg la Argent Financial Group, citat de revista Forbes.

Lista dezavantajelor este, totuși, lungă. Dacă importatorii câștigă, exportatorii ame­ricani nu sunt la fel de fericiți, deoarece mărfurile produse în SUA devin mai puțin competitive, fiind mai scump de importat din cauza aprecierii dolarului. Și mai nefericite sunt multinaționalele ameri­cane, în special cele ale căror divizii inter­na­ționale generează o pondere semnifi­ca­tivă a veniturilor. Companiile americane cu afaceri însemnate pe piețele străine sunt afectate negativ de aprecierea dolarului, deoarece aceasta duce la scăderea vânză­ri­lor internaționale, produsele și serviciile multinaționalelor SUA devenind mai puțin competitive în raport cu cele ale competitorilor locali. Din afacerile de peste 14.000 de miliarde de dolari ale celor mai importante 500 de companii listate pe bursa ame­ricană, peste un sfert au fost realizate în afara SUA în 2021, potrivit datelor Financial Times.

Expunerea companiilor

IBM a avertizat că întărirea dolarului ar putea duce la re­ducerea veniturilor companiei cu 3,5 mi­li­arde de dolari în acest an. Johnson & Johnson și-a redus la rândul său estimările, anticipând că aprecierea monedei americane ar putea duce la o scădere de 4 miliarde de dolari a veniturilor din 2022. Philip Morris estimează o scădere de 500 de mili­oane de dolari, iar Netflix – de 339 de mili­oane de dolari. Giganții tehnologici sunt și mai expuși. Goldman Sachs estimează că 59% din vânzările companiilor de tehnologie din S&P 500 au fost generate în afara Sta­telor Unite, cu mult peste media companiilor din indice, de 29%.

Michael Wilson, strateg-șef pentru burse la Morgan Stanley, estimează că o apreciere de 1% a indexului dolarului are un impact negativ de 0,5% asupra veniturilor companiilor din S&P 500. „Mișcarea re­centă a dolarului american creează o situa­ție de nesuportat pentru activele de risc, situație care, istoric, s-a încheiat într-o criză financiară sau economică ori ambele“, au avertizat strategii Morgan Stanley, po­tri­vit Reuters. „Deși astfel de evenimente sunt greu de prezis, condițiile sunt îndepli­nite.“ Spe­cialiștii se așteaptă ca presiunile de apre­ciere a dolarului să împingă S&P 500 într-o piață „urs“, indicele bursier urmând să varieze între 3.000 și 3.400 de puncte până la începutul anului viitor.

Expunerea statelor emergente

Și piețele emergente suferă din cauza aprecierii monedei americane. Pe de o parte, acestea se confruntă cu ieșiri mari de capi­tal, investitorii optând să-și plaseze banii în state considerate mai puțin riscante; pe de alta, aceleași piețe se confruntă cu o creș­tere a poverii datoriei, multe state în curs de dezvoltare având ponderi mari ale datoriei publice denominate în dolari. Ieși­rile transfrontaliere nete ale investitorilor in­­ternaționali din acțiuni și obligațiuni emer­gente au atins 10,5 miliarde de dolari în iulie, conform datelor provizorii compilate de Institutul de Finanțe Internaționale (IFI). Prin urmare, ieșirile din martie-iulie (cea mai lungă perioadă cu ieșiri nete consecutive din 2005 încoace, primul an pentru care există astfel de date) s-au ridicat la peste 38 de miliarde de dolari.

Jonathan Fortun Vargas, economist la IFI, a avertizat că retragerile transfronta­liere au fost neobișnuit de răspândite în rân­dul piețelor emergente. Mai exact, în ca­­drul unor episoade similare anterioare, ieșirile de capital dintr-o regiune au fost par­țial echilibrate de intrările către alta. „De data aceasta, sentimentul pesimist este generalizat“, a comentat el, potrivit Financial Times.

În plus, obligațiunile în valută a cel puțin 20 de piețe de frontieră și emergente se tranzacționează la randamente cu peste zece puncte procentuale peste cele ale obli­gațiunilor de trezorerie americane comparabile, potrivit datelor JPMorgan. În acest context, în ultimele trei luni, Sri Lanka a intrat în incapacitate de plată, iar Bangladesh și Pakistan au solicitat ajutor de ur­gență de la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Expunerea României

Aprecierea dola­ru­lui s-a observat și pe piața locală. La sfâr­șitul lunii trecute, dolarul a sărit de cinci lei, nivel maxim istoric. Cele mai importante efecte ale acestei evoluții se vor resimți la nivelul inflației, aprecierea dolarului tradu­cându-se printr-o scumpire a energiei, pre­țul petrolului și al gazelor naturale fiind exprimat în moneda americană.

Totodată, România a împrumutat sume mari în dolari în acest an. Mai exact, în urma ieșirilor pe piețele internaționale din 2022, statul a împrumutat echivalentul a 18,7 mi­liarde de dolari în euroobligațiuni denominate în dolari. Cu toate acestea, doar 7,8% din datoria publică a României este deno­mi­nată în dolari în momentul de față, potrivit datelor Ministerului Finan­țe­lor. Pe termen scurt, perspectivele nu sunt optimiste. Analiștii se așteaptă la o con­tinuare a ten­din­ței de apreciere a dolarului, iar o recesiune globală este la rândul său în cărți.

Forța dolarului

Indexul dolarului a fost în­ființat de Rezerva Federală a SUA în 1973, după dizol­varea Acordului de la Bretton Woods.

• COȘUL. Cele șase valute incluse în index ar trebui să reprezinte monedele celor mai importanți parteneri comerciali ai Americii, dar acesta a fost actualizat o singură dată, în 1999, când euro a înlocuit marca ger­mană, francul francez, lira italiană, guldenul olandez și francul belgian. În conse­cință, indicele nu reflectă cu exactitate structura principalilor parteneri actuali ai SUA.
• PONDERILE. Euro este, de departe, cea mai impor­tantă componentă a indicelui, având o pondere de 57,6% din coș. Ponderile celorlalte valute din indice sunt yenul japonez (13,6%), lira sterlină (11,9%), dolarul canadian (9,1%), coroana sue­deză (4,2%) și francul elve­țian (3,6%).
• EVOLUȚIE. De-a lungul istoriei sale, indicele dola­rului american a crescut și a scăzut brusc. A atins un maxim istoric în 1984, la aproape 165. Minimul său istoric a fost de aproape 70, în 2007. În ultimii ani, indi­cele dolarului american a evoluat relativ limitat, fluctuând între 90 și 110. Maxi­mul din septembrie a fost de 114.

Acest articol a apărut în numărul 149 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty