Ce decizie surprinzătoare a luat Cristina Bâtlan, creatoarea pantofilor Musette
După principiul „dacă nu riști, nu câștigi“, Cristina Bâtlan, creatoarea brandului Musette, pregătește o investiție de anvergură într-un domeniu nu încă la modă: rezidențialul verde. Între timp, câteva dintre magazinele-fanion din afara țării ale producătorului de pantofi și genți au fost închise.
Pentru antreprenoarea Cristina Bâtlan (43 de ani), succesul a venit foarte devreme și s-a numit Musette, brandul ajuns la afaceri anuale de 16 milioane de euro și o rețea de peste 20 de magazine în România și în afara țării. Încălțămintea, gențile și accesoriile premium pe care le-a creat au ajuns în piețe pe care puțini producători români au reușit să-și facă un nume, iar, deși producția crește de la an la an, Musette nu reușește să facă față cererii.
Și pentru că, astăzi, compania pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani alături de soțul său, Roberto, și de fratele acestuia, Alin, are un parcurs stabil, cei trei se uită și către alte zone de investiții.
UN PARIU PERSONAL. „Avem în plan să facem o investiție imobiliară adevărată. Avem câteva clădiri, pe cheiul Dâmboviței, un teren mare pe care îl ținem de mulți ani“, mărturisește antreprenoarea. Tot pe cheiul Dâmboviței sunt, în prezent, showroomul și birourile Musette, iar, la mică distanță, Vastint, divizia imobiliară a IKEA, lucrează la livrarea primei faze a clădirilor de birouri Timpuri Noi Square.
Investitor în cadrul emisiunii „Arena Leilor“ și, mai recent, protagonista unei reclame a operatorului telecom Vodafone, fondatoarea Musette este gata să reintre în scenă, de această dată, într-un rol care pe câțiva i-a făcut să simtă gustul dulce al succesului, dar pe mulți amarul unui pariu pierdut.
Cristina Bâtlan vrea să transpună și în domeniul imobiliar filosofia premium pe care a urmat-o atunci când a construit brandul Musette. Pentru ea nu există standarde duble. Dar nici nu este o investiție lipsită de riscuri. De-a lungul timpului, businessul a mai fost pus la încercare – în 2002, când au investit greșit în prima fabrică, dotată cu o tehnologie care nu se potrivea cu cerințele lor, și înaintea crizei din 2008, când s-au împrumutat pentru a cumpăra un teren de care nu aveau nevoie. Antreprenoarea mărturisește că acum decizia a fost îndelung chibzuită, luând în calcul inițial, doar restaurarea clădirilor.
De altfel, și terenul l-au cumpărat în timp, într-un interval de cinci-șase ani, până când au ajuns la 30.000 de metri pătrați. S-au consultat însă cu arhitecți și specialiști în domeniu, care i-au sfătuit să nu le recondiționeze, standardele de construire fiind depășite. Au eliminat și varianta unor spații industriale, terenul fiind mult prea aproape de inima orașului. Astfel au mai rămas doar două variante: spații rezidențiale sau mixte.
Deocamdată, se gândesc cum poate fi optim ocupată suprafața, dar nu au ajuns încă în faza „desenatului de blocuri“, însă știu că acestea ar urma să aibă 12 etaje plus parterul. „Nu știu exact câte blocuri vor fi, dar cred că în jur de 5.000 de apartamente. Este foarte mare terenul.“ Cert este faptul că cerințele sunt cele mai riguroase. „Vreau să fie clădiri verzi“, punctează antreprenoarea, care, pe lângă materialele inovatoare care ar urma să fie folosite (printre care și pereți din alge pentru oxigenarea clădirii), își imaginează și grădini care să înfrumusețeze zona.
Pentru aceasta vrea ca standardele să fie cele mai ridicate (A++), iar constructorul, o companie austriacă. „Nu o să facem niște blocuri, așa, doar ca să câștigăm niște bani. Dacă nu o să venim cu un plus de inovație, mai bine nu le facem. Vindem terenurile și îi lăsăm pe alții să le facă.“
Nu știe însă dacă va reuși să facă 100% din ceea ce și-ar dori acum, fiindcă mulți au avertizat-o că „ar costa imens“, însă crede că este cea mai mare provocare, mai ales că o casă trebuie făcută astfel încât să treacă testul timpului. Data estimată pentru începerea construcțiilor? „Cred că pe la sfârșitul anului.“ Bugetul nu este încă finalizat, însă finanțarea va veni din credite bancare. „Nu vrem să greșim, vrem să fie totul perfect. Nu vrem să avem întârzieri.“
VERDELE ÎN REZIDENȚIAL. Nu sunt singurii care au ales să investească în domeniul rezidențial – doar în București și în împrejurimi sunt 12.000 de locuințe în dezvoltare, care ar putea fi livrate în acest an, potrivit celor mai recente date ale companiei de consultanță imobiliară Coldwell Banker România.
Provocarea familiei Bâtlan vine însă din pariul pe care îl face pe construcțiile verzi, care presupun nu doar investiții mai mari – potrivit informațiilor din piață, cu circa 30% în plus față de construcțiile standard –, ci și o bună înțelegere din partea clienților – atenți mai degrabă la preț – a beneficiilor unei astfel de construcții.
În ultimii doi-trei ani, curentul „verde“ în construcții a prins tot mai mult, dar mai ales în segmentul office, acolo unde dorința companiilor, viitoare chiriașe ale acestor clădiri, de a reduce costurile s-a întâlnit cu disponibilitatea constructorilor de a realiza astfel de proiecte. „Certificarea verde a devenit o necesitate pentru toate dezvoltările comerciale, iar numărul de clădiri sustenabile a crescut exponențial“, explică Răzvan Nica, managing director BuildGreen, companie specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde ale clădirilor.
În momentul de față, detaliază acesta, România are peste 200 de clădiri verzi, de 100 de ori mai multe decât în urmă cu cinci-șase ani. Numai anul trecut, 30 de mari proprietăți comerciale (birouri, retail și industrial) din România au obținut un certificat internațional de sustenabilitate.
În ceea ce privește locuințele, lucrurile stau invers față de tendințele din segmentul de birouri, pentru că inițiativa aparține mai degrabă constructorilor. Răzvan Nica explică acest decalaj printr-o întârziere a adopției practicilor de dezvoltare sustenabilă pe segmentul rezidențial generată de faptul că, până acum, acest aspect nu primează pentru cumpărători.
Ansamblurile rezidențiale din România care au mizat pe zona segmentului de case verzi pot fi numărate pe degete, dar chiar și așa tendința nu mai poate fi trecută cu vederea: Amber Gardens sau Cartierul Solar din București ori Valley 21 din Brașov sunt doar câteva exemple. „Se cristalizează un segment de piață pentru locuințe verzi în București, având la bază cumpărătorii cu venituri peste medie, cu un nivel ridicat de educație, interesați de un stil de viață mai sănătos. Astfel de clienți lucrează de regulă în clădiri de birouri certificate, cunosc conceptul de clădire verde și au înțeles relevanța unei astfel de certificări“, mai spune Nica.
Cristinei Bâtlan îi plac provocările și de aceea alege uneori calea care poate părea cea mai complicată. De altfel, și businessul cu pantofi a plecat de la design și o idee aparent simplă: dacă îți pui în minte că poți realiza un lucru, acesta este pe jumătate îndeplinit. Iar, dacă investiția în imobiliare este încă într-un stadiu incipient, Musette este, în schimb, în plină ascensiune.
REDESENAREA HĂRȚII MUSETTE. Cu două fabrici de pantofi la București și Huși și o fabrică de genți tot în Capitală, Musette produce în momentul de față 1.200–1.300 de perechi de pantofi pe zi. Chiar și așa, „producția nu ține pasul cu piața și nu a ținut niciodată“, spune Bâtlan.
Fostă olimpică la matematică, cea supranumită „doamna Musette“ face rapid și câteva calcule: Musette și-a dublat capacitatea de producție în ultimii doi ani, la care se adaugă o creștere de 30% anul acesta, în condițiile în care avansul mediu anual al veniturilor companiei este tot de 30%.
În toată această nebunie a cererii, online-ul a avut un avans spectaculos în utimul an, de 130% (comenzi se pot face în toate țările comunitare). Pe de altă parte, și structura rețelei de magazine fizice a mai suferit modificări. Musette a deschis luna aceasta un al treilea magazin în Israel, printr-o franciză locală operată de o familie de investitori.
Adunând și trăgând linie, pe lângă cele 19 magazine din România și cele trei din Israel, Musette mai are o prezență offline la Budapesta (două magazine), Viena (un magazin) și Sofia (două magazine). Rețeaua a mai avut însă și magazine pe care a fost nevoită să le închidă de-a lungul timpului, cum ar fi cel din Liban sau cel din Mongolia – un magazin mic din Ulan Bator „deschis într-un mall, aflat lângă un trib, cu corturi“, unde colecțiile nu ajungeau cu regularitate.
Dar cele mai notabile dispariții de pe harta Musette sunt francizele din New York și Paris, acolo unde se dă tonul în industria modei din întreaga lume. Deschise în plină criză, în 2010 și respectiv 2012, păreau să fie întruchiparea visului de extindere internațională al oricărui antreprenor român pornit în căutarea succesului pe piețe occidentale mature. Cele două magazine au rezistat doar câțiva ani, dar asta nu înseamnă că Musette nu ar putea reveni acolo la un moment dat. Bâtlan ia în calcul o redeschidere cel puțin în cazul Parisului, iar pe lista sa de interes se mai află și orașe din Germania, Elveția și Emiratele Arabe Unite.
„Dacă faci un magazin nou, trebuie să ai produse și pentru el. Altfel suferă rețeaua și am stabilit că nu le va mai lipsi marfa“, explică antreprenoarea, punctând că, deocamdată, se concentrează pe rețeaua deja existentă. Dar și pe crearea de noi modele de pantofi.
ÎN CĂUTAREA PERFECȚIUNII. Încă mai testează personal pantofii timp de 12 ore, iar pentru această iarnă pregătește lansarea unui model la care lucrează de un an și jumătate. Planurile nu sunt dezvăluite în totalitate, însă spune zâmbind: „Vreo lună de zile am făcut teste cu pantofii aceștia, aproape am dormit cu ei. Până nu ies perfect, nu ajung în producție“. Un pantof are de la 30 până la 80 de componente, pentru care lucrează cu peste 30 de furnizori italieni, în timp ce partea de asamblare este o combinație între linii automatizate și îndemânare manuală.
Nu sunt neglijate nici modelele bărbătești, dar pe acest segment le-a lăsat, parțial, mână liberă tehnicienilor italieni cu care lucrează. De altfel, unul dintre magazinele din București – Musette Men, din Promenada Mall – este dedicat exclusiv domnilor. Gama pentru bărbați reprezintă o nișă importantă, iar două dintre cele cinci persoane care formează echipa de creație coordonată de antreprenoare se ocupă „aproape exclusiv“ de aceasta. Chiar dacă nu le poate testa personal, produsele liniei „trebuie să fie perfecte și să respecte aceleași reguli pe care le respectă și pantofii de femei: să fie confortabili și să simți astfel că au fost ai tăi dintotdeauna“.
Pentru că a mărit echipa de design, a reușit să se desprindă puțin de Musette și să își caute surse de inspirație pentru colecții mai ales în Asia, acolo unde se simte cel mai bine și de unde s-a și întors cu o idee de afacere pe care o să o pună în practică anul acesta. „În Taiwan am descoperit culturile de ceai. Am fost în ferme de ceai organic și am făcut primul import de astfel de ceai în România. Urmează să sosească.“
Pasul următor va fi deschiderea unei ceainării în București, tot în zona showroomului. „O să mă ocup și de distribuție, să văd cum am să fac ca să nu îmi complic existența, pentru că ceaiul este despre om, despre bunătate, despre a împărtăși.“ Ceaiul, ca și orientarea către lucrurile organice, vine din modul ei de viață: adeptă a meditației, este vegană și practică Qigong, o tehnică de vindecare chineză care îmbină posturile fizice cu tehnicile de respirație și concentrarea atenției.
CRIZE ȘI PERSPECTIVE. De-a lungul timpului a primit numeroase oferte pentru cumpărarea companiei, însă vânzarea nu este o opțiune. Cei trei fondatori au trecut prin momente dificile, care i-au învățat să fie mai precauți, iar „criza“ a rămas un cuvânt care pare că încă doare. Criza a fost momentul în care ideea de a se diversifica și către alte zone decât producția de pantofi și genți a prins contur, însă nu își imaginau cât este de riscant.
De altfel, investiția lor în imobiliare de astăzi este ca un arc peste timp, deoarece au mai cochetat cu această idee și a fost unul dintre momentele care au pus existența companiei pe muchie de cuțit. Înaintea crizei au făcut o investiție mare, tot imobiliară, într-un teren în apropierea Bucureștiului, în Popești. Nu știau exact ce ar fi vrut să construiască acolo, însă era perioada de boom și toată lumea investea în imobiliare.
„Era un teren de care noi nu aveam nevoie. Prima dată când Musette a făcut o investiție, alta decât cea în businessul de bază. Și a venit criza.“ Cum dezvoltările le-au făcut dintotdeauna din împrumuturi bancare, nici această investiție nu a făcut excepție. „A venit criza și s-a schimbat și TVA-ul. A fost un credit mare, de 5 milioane de euro. Eu nici nu voiam să știu suma, știam doar că este grav.“ A trebuit să renunțe atunci la câteva zeci de oameni. Între timp, numărul angajaților a crescut de la 400, la vremea respectivă, la 600.
Musette a reușit să nu aibă de suferit, mai cu seamă că, în plină criză, a mizat pe expansiunea în afara țării. Cristina Bâtlan a învățat atunci că frica este cea mai mare piedică în calea dezvoltării și că orice inovație presupune o doză mare de risc. Și de aceea, brandul pe care l-a creat, al cărui nume este inspirat dintr-un instrument muzical franțuzesc, asemănător unui acordeon, pe care l-a văzut în creația lui Disney, „Pisicile aristocrate“, speră să reziste în timp asemenea celebrului desen animat. Cu condiția ca investiția imobiliară să nu fie, din nou, piesa de domino care ar putea destabiliza lucrurile.
Cine, ce, unde
Chiar dacă Musette stă cu ochii în special pe designerii celebri de încălțămite sau marii retaileri din industria de fashion, cum ar fi Zara, concurența puternică vine și de la producători locali.
Why Denis. Cu o istorie de peste 25 de ani pe piața locală, producătorul sucevean Denis, controlat de familia Cornea, are o rețea de aproape 40 de magazine, atât în România, cât și în Ucraina.
Il Passo. Retailerul de încălțăminte a lansat rețeaua de magazine în 1999, iar în 2012 a inaugurat și propria fabrică. Antreprenorul Petru Chiriac, cofondator Il Passo, spunea anul trecut că vrea să exporte brandul în Ungaria și Bulgaria.
Condur by Alexandru. Pantofii lucrați manual în atelierul din București sub brandul Condur by Alexandru ajung și la export, în special în China și Belgia, dar și în „exotica“ Nigerie.
(Auto)Portret
Cristina Bâtlan își schițează autoportretul pentru NewMoney, fără nicio legătură cu Musette
Calitatea pe care o admir la un om: Sinceritatea
Principala trăsătura a caracterului meu: Sinceritatea
Principalul defect: Sinceritatea
Eroul preferat: Colin Campbell (autorul bestsellerului „Studiul China“, n.r.)
Starea de spirit actuală: Zen
Cea mai mare realizare profesională: Musette și faptul că acum reușesc să fac și alte lucruri pe lângă Musette.
Cuvântul pe care îl folosesc în exces: „Superb“, dacă îmi place ceva. Dacă nu îmi place, nu spun nimic.
Singurul lucru pe care l-aș schimba la mine: Aș vrea să ascult mai mult.
Cea mai scumpă pereche de pantofi: O pereche de cizme Gianmarco Lorenzi pe care am dat 1.200 de mărci. Era prețul de importator. Erau foarte mulți bani pe vremea aia, dar am zis că mai bine îmi iau una decât zece.
Ce talent mi-ar fi plăcut să am: Alt talent?! (râde) Mi-am dorit tot timpul să cânt la pian.
Deviza: Mai puțin înseamnă mai mult
FOTO copertă: Cristina Bâtlan, creatoarea brandului Musette Sursa foto: Laszlo Raduly / Newmoney
