Cât te costă să ai din nou 18 ani?

Cât te costă să ai din nou 18 ani? Două milioane de dolari pe an. Prețul e însă altul.

Tenismenul sârb Novak Djokovic (35 de ani) își petrece din când în când 20 de mi­nute într-o cabină presurizată de forma unui ou pentru a-și îmbogăți sângele cu oxigen și ține discursuri inspiraționale paharelor cu apă înainte de a le bea, sperând ca astfel să le purifice prin ceea ce el spune că este puterea gândirii pozitive.

Dave Asprey (49 de ani), fondatorul imperiului wellness Bulletproof, are acasă un laborator în care a investit milioane de do­lari, ticsit cu gadgeturi pentru sănătate, cum ar fi o criocameră sau un aparat pentru antrenament în hipoxie (presupune dimi­nua­rea oxigenului disponibil în aerul inspirat). Nu a ratat nici intervențiile controversate, cum ar fi extragerea celulelor stem din țestul adipos și măduvă osoasă proprie, injectate apoi în sute de puncte ale corpului său. „În fiecare articulație, în fiecare spațiu intervertebral și în lichidul cefalorahidian, în față și în organele sexuale. Cu banii pe care i-am chel­tuit doar pentru asta aș fi putut cumpăra o Tesla pe cinste“, mărturisea el pentru The New Yorker.

Și despre baschetbalistul american Le­Bron James, în vârstă de 38 de ani, se spune că ar cheltui în fiecare an 1,5 milioane de dolari pentru a-și păstra tinerețea fără bă­trâ­nețe și viața fără de o moarte prea apro­piată.

Cu toții sunt însă niște simpli amatori în știința modernă a sănătății prin comparație cu Bryan Johnson.

Omul (din) interior

În vârstă (cro­no­logică) de 45 de ani, Bryan Johnson este un antreprenor din Silicon Valley, cu o avere netă estimată de Forbes la peste 400 de mili­oane de dolari, dar e cunoscut mai degrabă pentru cohorta de peste 30 de medici și ex­perți în sănătate care îi monitorizează cu sfin­țenie fiecare funcție corporală.

Conduși de un specialist în medicină re­ge­nerativă, Oliver Zolman, aceștia s-au angajat să contribuie la inversarea procesului de îmbătrânire în fiecare dintre organele lui Johnson. Cu toții citesc obsesiv literatura științifică despre îmbătrânire și longevitate și îl folosesc pe Johnson pe post de cobai pentru cele mai noi (și promițătoare) tratamente, urmărindu-le rezultatele în toate mo­durile posibile cunoscute până acum.

Programul a început cu o investiție de câ­teva milioane de dolari, inclusiv într-un la­borator medical SF amenajat în vila lui Johnson din Venice, California. În fiecare an, acesta își propune să cheltuiască cel puțin două milioane de dolari pe corpul său, că­ruia vrea să-i redea vigoarea și sănătatea unui tânăr de 18 ani.

Johnson știe foarte bine că acest lucru poate suna a excentricitate, vecină bună cu nebunia, și că metodele sale le-ar putea pă­rea unora drept o exagerat de costisitoare frecție la picior de lemn, făcută cu ajutorul biotehnologiei, dar nu-i pasă prea mult. „Erau de așteptat și sunt în regulă“, spune el despre criticile pe care le-a primit în cei doi ani de când a început așa-numitul Pro­iect Blueprint.

Acesta include reguli stricte pentru dietă (1.977 de calorii vegane pe zi), exerciții fi­zice zilnice și somn (între aceleași ore în fie­care noapte) după două ore de purtare a unor ochelari care blochează lumina al­bastră.

Pentru perfecționarea acestei rutine, Johnson își monitorizează constant semnele vitale și suportă în fiecare lună și zeci de proceduri medicale, unele chiar extreme și dureroase, ale căror rezultate sunt comparate apoi cu analize suplimentare de sânge, RMN, ecografii și colonoscopii.

„Tra­tez sportivi și celebrități de la Holly­wood, dar nimeni nu depășește limitele la fel de mult ca Bryan“, spunea Jeff Toll, unul dintre medicii săi, pentru Futurism.

Un adevărat calvar, așa cum ar putea fi văzut prin ochiul unui profan din afara edenului privat al lui Johnson, despre care cei din jurul său spun însă că a început să dea roade: corpul milionarului, după cum îl mă­soară și apreciază ei, devine (tot) mai tânăr din punct de vedere strict medical. Există câ­teva semne evidente că Johnson este cel puțin mai sănătos decât majoritatea persoanelor de 45 de ani. Grăsimea lui cor­po­rală, de exemplu, oscilează între 5% și 6%, ceea ce-i evidențiază mușchii și venele. Dar faptul care îi entuziasmează pe medici este ceea ce se întâmplă acolo unde se spune că s-ar afla adevărata frumusețe a unui om, în interior. Ei spun că testele sale arată că și-ar fi redus vârsta biologică generală cu cel pu­țin cinci ani. Rezultatele lor sugerează că are inima unui bărbat sănătos de 37 de ani, pielea unuia de 28 de ani și capacitatea pul­monară și forma fizică a unui tânăr de 18 ani. „Toți indicii pe care îi urmărim s-au îm­bu­nătățit într-un mod remarcabil“, spune Toll.

Zolman, pe de altă parte, preferă un discurs mai temperat și spune că munca sa cu Johnson abia a început și că au rămas sute de proceduri de explorat, inclusiv o serie de terapii genetice experimentale. „Nu am ob­ținut niciun rezultat remarcabil. Cu Bryan am obținut rezultate mici, rezonabile și de așteptat.“

Infernul cel sănătos

În ceea ce-l pri­vește pe Johnson, succesul este pentru el ceva deja palpabil. Deși nu este primul mili­onar din tehnologie care a făcut o fixație din a trăi o viață sănătoasă, el urmărește o versiune extremă a ceea ce adepții din indus­tria tehnologiei numesc „mișcarea sinelui cuantificat“. Pe măsură ce noile tehnologii acumulează cantități semnificative de date individuale, acestea ne pot oferi în timp o idee unică despre noi înșine, nealterată de subiectivism, permițându-ne să ne înțele­gem mai bine și să observăm în mod știin­ți­fic modul în care diferite elemente din viața noastră ne influențează starea (de bine).

Practic, se înregistrează și se mă­soară o mare varietate de lucruri, de la bău­turile consumate la caloriile mâncate și arse în fiecare zi, de la e-mailuri trimise și pri­mite la numărul de pași făcuți zilnic, ală­turi de date deja banale precum ritmul cardiac, numărul de respirații pe minut sau VO2 max – cantitatea maximă de oxigen pe care organismul nostru o poate folosi în mod eficient într-un minut de exercițiu fizic intens. Totul este înregistrat în timp real de dispozitive și procesoare mobile avansate care stochează și interpretează tot acest aflux de informații cu unicul scop de a ne îm­bunătăți propria performanță.

Convingerea lui Johnson este însă că trebuie să numeri mult mai mult decât pașii tăi sau orele de somn pentru a obține o ima­gine clară a ceea ce este mai bine/bun pentru corpul tău. „Ceea ce fac poate suna extrem, dar încerc să demonstrez că autovă­tă­marea și degradarea fizică nu sunt ine­­vitabile“, spune el.

Pentru a le transmite și celorlalți lecțiile stilului său de viață neortodox, el se ba­zează, de asemenea, pe o strategie cunos­cută în domeniul software-ului: să facă totul să se simtă, cât de mult se poate, ca un joc. Unul care începe în fiecare dimineață la ora cinci, când Johnson ia două duzini de suplimente și medicamente. Ia licopen pentru sănătatea arterelor și a pielii; metformin pentru prevenirea polipilor intestinali; turmeric, piper negru și rădăcină de ghimbir pentru enzimele hepatice și pentru a reduce inflamația; zinc pentru a-și completa dieta vegană; și o microdoză de litiu pentru sănătatea creierului.

Apoi face un antrenament de o oră, constând din 25 de exerciții diferite, după care bea un suc verde plin de creatină, flavanoli de cacao, peptide de colagen și alte asemenea. Pe tot parcursul zilei, mănâncă doar le­gume și fructe, după rețete ajustate pe baza rezultatelor ultimelor sale teste.

După masă se spală de fiecare dată pe dinți și folosește un irigator și ață dentară pentru a elimina eventualele resturi alimentare. Apoi își clătește gura cu ulei de arbore de ceai și-și unge gingiile cu un gel antioxidant. Medicii lui spun că are inflamația gingiilor unui tânăr de 17 ani.

În fiecare zi își măsoară greutatea, indi­cele de masă corporală și grăsimea corpo­rală și-și monitorizează temperatura corpului, glicemia, variațiile ritmului cardiac și ni­velul de oxigen în timpul somnului. De ase­menea, este supus unui flux constant de teste de sânge, scaun și urină, precum și RMN și ultrasunete pentru întregul corp, plus teste regulate care vizează rinichii, pro­s­­tata, tiroida și sistemul nervos.

Pentru a repara daunele provocate de soare pielii sale, folosește zilnic șapte creme și face săptămânal peelinguri cu acid și terapie cu laser. La sfârșitul lunii august a anunțat pe fostul Twitter că a început un pro­cedeu pe bază de unde de șoc de reînti­nerire a penisului.

Afacerea de pe urmă

După ce a împli­nit 30 de ani, Johnson a creat o companie de procesare a plăților numită Braintree Pay­ment Solutions LLC. A fost un succes masiv, dar orele lungi și stresul l-au lăsat supraponderal și profund deprimat, bântuit de gânduri de sinucidere. Și-a vândut aface­rea către EBay Inc., în 2013, pentru 800 de milioane de dolari în numerar, după care a început o călătorie de (re)găsire a sinelui.

Ceea ce l-a condus la o (nouă) obsesie – aceea de a afla cât mai multe despre biologia lui. Și care s-a reflectat ulterior și în munca lui: a fondat (alături de Jeff Kluzinger) un fond de capital de risc, OS Fund – care in­ves­tește îndeosebi în start-upuri din bioteh­no­logie –, și (singur) o companie numită Kernel, ce produce căști care analizează ac­tivitatea creierului, pentru a afla mai multe despre mecanismele minții. În prezent, cer­ce­tătorii folosesc aceste căști pentru a încerca să cuantifice impactul meditației și al halucinogenelor și să găsească modalități de a reduce durerea cronică. Până să facă astea, Johnson începuse să-și schimbe corpul, modificându-și dieta, luând o mulțime de suplimente și experimentând ocazional cu celulele stem.

Cu o generație mai tânăr, Zolman a trecut la rândul său printr-o experiență „deșteptă­toare“. În 2012, în primul său an de Medi­cină la King’s College London, s-a accidentat la spate jucând baschet. A fost ceva des­tul de grav și, vreme de aproximativ un an, s-a chinuit să reînvețe să umble normal, fiind nevoit chiar să folosească un scaun cu rotile din când în când. Medicii care l-au văzut nu l-au putut ajuta prea mult, așa că a început să-și facă propriile cercetări și să-și dezvolte un program personal de terapie fizică, inclusiv masaje ale țesuturilor profunde pe picioare, fesieri, spate, abdomen și pelvis. „De îndată ce am făcut asta, bum!, am putut merge“, spunea el.

Povestea sa ar putea suna ca începutul unei reclame pentru tratamente și suplimente miraculoase făcute de orice șarlatan de serviciu pe TikTok, dar Zolman a absolvit Medicina cu cele mai mari onoruri, în 2019. Curând după aceea a început să stu­dieze intens tot ceea ce credea că l-ar putea ajuta să trăiască sănătos mai mult timp.

În 2021 a deschis o companie, 20one Con­sulting Ltd., în Cambridge, Anglia, și spune că scopul său este de a dovedi până în 2030, prin biostatistică, „o reducere a îm­bă­trânirii cu 25% în toate cele 78 de organe“. Ceea ce, admite el, „este o idee extrem de grea și de nebunească“. Pentru clienții obiș­nuiți, tratamentul său se concentrează pe ele­mente de bază, cum ar fi exercițiile fizice personalizate și îmbunătățirea dietei.

Programele mai scumpe, care costă de la 1.000 de dolari în sus pe oră, includ o mul­țime de teste, terapii și dispozitive de asis­tență medicală. Însă nimeni nu a (mai) mers atât de departe precum Johnson. Deși e op­timist în ceea ce privește programul său, Zolman încearcă să păstreze un ton realist, admițând că va mai dura ani buni până când va ști dacă urmărește lucrurile potrivite și cât de bine funcționează acestea.

Visul (im)posibil

Deși e la un alt nivel, Johnson este doar unul dintre numele din elita Văii primordiale a tehnologiei care își direcționează atenția – și căruțele de bani – spre extinderea vieții. De la Jeff Bezos și Peter Thiel la Sergey Brin și Larry Ellison, majoritatea greilor din Silicon Valley experi­men­tează intervenții antiîmbătrânire și/sau finanțează cercetarea longevității.

„Pentru o persoană cu bani, investiția în cor­pul tău ar trebui să fie o parte impor­tantă a strategiei tale «Sunt bogat». Cred că ar trebui să cheltuiți pentru să­nătate și longevitate cel puțin două până la trei procente din valoarea averii voastre“, spunea Asprey la un moment dat, mărturi­sind că speră să trăiască până la 180 de ani.

Pentru CEO-ul companiei americane de bio­tehnologie BioViva, Liz Parrish, dorința din urmă a lui Asprey trădează însă „o lipsă evidentă de ambiție“. Înaltă, blondă și în mare formă, Parrish are o figură izbitor de tânără pentru cei 52 de ani ai săi și a devenit „pacient zero“ în propriul studiu experimental cu medicamente care vizează oprirea îmbătrânirii la nivel celular.

În 2015, Parrish a urmat terapii genetice cu telomerază (o proteină asociată cu rezis­tența la procesul de îmbătrânire al organismului) și follistatină (proteină care influen­țează o serie de procese celulare, inclusiv proliferarea musculară), în Bogotá, Columbia. A primit atunci aproape 100 de injecții cu un cocktail menit să prevină deteriorarea musculară cauzată de înaintarea în vârstă și să prelungească telomerii – „capa­cele“ de la capătul cromozomilor noștri (au rolul de a stabiliza ADN-ul în timpul repli­cării celulare). Criticat de comunitatea știin­ți­fică din domeniu, experimentul ar fi avut rezultate pozitive, susține Parrish, care a pu­blicat periodic actualizări cu privire la sta­rea ei în anii care au trecut de atunci.

La o primă strigare, nu e neapărat nevoie să ai un doctorat în biochimie pentru a in­tui că (auto)administrarea de substanțe netestate poate avea efecte secundare dău­nă­toare. Totuși, acest lucru nu a împiedicat un grup zelos de body-hackeri să le încerce pe pro­pria piele și apoi să-și publice online efor­turile. Așa se face că internetul este plin-ochi de sfaturi de la novici-savanți în ale longevității și de companii antiîm­bă­trânire însăilate peste noapte și dornice să le ia banii celor disperați sau ai celor plini de speranțe, cum ar fi Ambrosia, serviciul de „prelungire a vieții“, care taxează cu 8.000 de dolari transfuzii de plasmă proas­păt recoltată de la tineri cu vârste de până în 25 de ani. Multe dintre acestea sunt, în cel mai bun caz, ineficiente și, în cel mai rău caz, mortale, deoarece aceleași sisteme celulare care alimentează creșterea la tineri, de exemplu, ar putea cauza cancer atunci când sunt prezente în exces.

Dincolo de semnalele de avertizare trase de instinctul de conservare, pentru un neo­fit poate fi dificil să separe progresele care chiar pot schimba lumea de ideile teribile care o pot îngropa.

Eric Verdin, președinte și CEO al Institutului Buck, un centru renumit la nivel mondial pentru cercetările sale privind îmbă­trâ­nirea, este optimist în ceea ce privește pro­misiunea de a trăi sănătos până la cel puțin 100 de ani. Dar 180? „Pre­dic­ția mea, bazată pe tot ceea ce știm as­tăzi, este că a ajunge la 120 de ani este cel mai bun lucru pe care-l putem face în vii­to­rul previzibil. Pun pariu pe casa mea că, în următoarele două se­cole, nu vom vedea pe nimeni să trăiască 180 de ani, dacă nu chiar niciodată“, spune el. Nici măcar Johnson. Dar, pentru acesta, încercarea moartea n-are.

Acest articol a apărut în numărul 174 al revistei NewMoney

FOTO: Getty