Cât pierde economia Americană din cauza angajaților care suferă de depresie

42% din angajații americani spun că au fost diagnosticați cu o formă de tulburare psiho-comportamentală, iar 63% din ei spun că nu și-au informat angajatorul în legătură cu asta. Ascunderea acestor tulburări costă enorm economia americană – peste 200 de miliarde de dolari pe an.

Aaron Harvey este cofondatorul agen­ției de publicitate Ready Set Rocket, implicată în campanii pentru brandul de modă Michael Kors sau pentru parfumul lansat de vedeta muzicii pop Rihanna. Se pricepe cum să vândă un stil de viață cu care oamenii vor să se asocieze.

Tot Harvey știe bine să trăiască în secret, cum a făcut-o zeci de ani, cu o formă rară de tulburare obsesiv-com­pulsivă. Sătul de lumea corporatistă unde nu e po­trivit să vorbești despre asta, își folo­sește competențele și în slujba unui su­biect pe care oamenii în general îl evită – sănătatea mintală. Un subiect plasat în zona „nu întreba, nu spune nimic“ în birourile americane.

Cei diagnosticați cu depresie sau anxi­e­tate nu prea sunt dispuși să se des­chidă în fața șefilor sau a colegilor. Astfel, pentru a nu fi stigmatizați, cam 80% din cei care suferă de diverse tul­burări evită să caute ajutor, potrivit unei statistici.

Problema este că ascunderea acestor probleme costă enorm eco­nomia ameri­cană. Doar costurile cu depresia ajung la peste 210 miliarde de dolari pe an, iar jumătate din această sumă este su­portată de angajatori.

Ca antreprenor, Harvey credea că a stabilit o cultură suficient de suplă pentru a putea gestiona în cadrul ei mai toate pro­vo­cările venite dinspre angajați. Compania lui oferă nelimitat pauze și flexibilitatea de a munci de la distanță. În procesul decizional, abordarea este împărtășită și nu ierarhică. Pare firesc ca Ready Set Rocket să fie considerat drept unul dintre cele mai bune locuri de muncă, într-un cla­sament întocmit de AdAge.

Și totuși, la un moment dat, unul dintre angajați a luat-o razna, creând tot felul de probleme la birou. Harvey admite că incidentul a fost o scăpare în materie de abor­dare a an­gajaților cu probleme psihice.

Ideea lui Harvey

Harvey a lansat site-ul Made of Mi­llions, populat de tot felul de povești ale unor oameni care s-au confruntat cu pro­­bleme de ordin psihic. La începutul anului, echipa sa care se ocupă de site a pu­blicat un ghid – „Beautiful Brains“ –, prin care îi încurajează pe angajați să vor­bească despre probleme legate de sănă­tatea mentală la birou.

Pentru a propaga mesajul în social media, Harvey și echipa sa au lansat campania #DearManager, prin care angajații erau încurajați să împărtășească ghidul cu pricina cu departamentele de resurse umane. Ceea ce s-a și întâmplat. Potrivit lui Harvey, ghidul a fost des­cărcat de mulți angajați de la companii precum Goldman Sachs Group, Deloitte, Accenture sau Verizon Wireless.

Dincolo de bunele practici pe care antreprenori precum Harvey caută să le răs­pândească, rămân încă foarte multe companii care nu au niciun fel de repere despre cum să gestioneze cazurile anga­ja­ților cu probleme psihice.

Deși există legi care îi protejează în caz de discriminare pe cei care suferă de tul­burări mintale, stigmatizarea care per­sistă în astfel de situații le face inutile.

În Statele Unite ale Americii, există Comi­sia pentru oportunități egale la locul de muncă, organism care preia astfel de cazuri și încearcă să le re­zolve prin medi­ere. Dar chiar când angajatul are câștig de cauză, rareori se indu­ce și o schimbare de fond în atitudinea cor­porației față de astfel de cazuri.

„Oricât de bună ar fi o lege, scopul de a proteja anumite categorii nu poate fi atins dacă nu se instaurează concomitent o schimbare în atitudinea celor din jur“, este de părere profesorul Michael Perlin, de la New York Law School, într-un articol publicat în Journal of Law and Health.

Studii de caz

În 2008, Congresul a adop­tat o lege care le cerea asigurătorilor să acopere și bolile psihice. Chiar dacă ma­­joritatea companiilor de asigurări me­dicale au fost de acord, catalogul de fur­nizori era populat cu terapeuți care nu erau dispuși să accepte noi pacienți. Pentru a gestiona într-un fel problema, angajatorii au extins programele de asistență pentru angajați.

Compania petrolieră Chevron încearcă să compenseze acolo unde serviciile ar putea fi considerate insuficiente. O parte dintre angajații companiei lucrează la dis­tanță, departe de familiile lor, unii având joburi foarte stresante, spune Brian Walker, director la EAP (programe de asis­tență pentru angajați, n.r.) Work Life Services din cadrul Chevron. Mai mult, gigantul american a decis să fie mai permisiv față de cei care nu trec testarea la alcool sau droguri, atât timp cât nu există un risc tehnologic.

Cisco Systems Inc. le oferă angajaților săi zile libere „de urgență“ pentru pro­bleme personale care nu intră în categoria concediului medical sau de odihnă. La fel, Microsoft Corp. le oferă angajaților 12 sesiuni de consiliere, iar Lyft Inc., compania de servicii de transport, acordă gratuitate pentru tot ce înseamnă asistență pentru tulburări psihice. Prin intermediul serviciului Lyra Health, angajații de la Lyft pot accesa sesiuni de consiliere, inclusiv pentru probleme în mariaj.

„Se duce un ade­vărat război pentru talente. Atunci când îți ajuți forța de muncă, îți ajuți afacerea. Nu e așadar doar o chestiune umană și de empatie, este și o tactică de business“, ex­plică Nilka Thomas, vice­președinte la Lyft.

Acces greu la tratament

Cu toate acestea, doar o mică parte dintre angajați accesează programele de asistență care le sunt dedicate, po­trivit datelor unui studiu. În plus, aceste programe nu rezolvă găurile din sistemul de asigurări medicale. Dacă acoperirea oferită în asigurările medicale nu va fi mai generoasă pentru bolile psihice, lucrurile nu se vor îmbunătăți.

„Trimitem oamenii într-un sistem ina­dec­vat. Angajatorii nu prea își ajută de fapt angajații să aibă acces la un tratament eficient și accesibil“, este de părere Henry Harbin, psihiatru și consilier în ca­drul Fundației Bowman Family, dedicată chestiunilor legate de tulburările psihice.

Îmbunătățirea beneficiilor pentru cei cu probleme psihice a devenit o prioritate pentru Michael Thompson, CEO la National Alliance of Healthcare Purchaser Coalitions. Această organizație reprezintă 12.000 de angajatori care alocă anual 300 de miliarde de dolari în servicii medicale pentru 45 de milioane de angajați.

„Rețe­lele nepotrivite sunt parte a pro­blemei“, spune Thompson. „Și la asta adaugi faptul că, în general, cei care au pro­bleme neagă că le au. Apoi le pui aceste bariere când vor ajutor. Nu e de mi­rare că rata sinuciderilor începe să crească“, adaugă el.

Problemele psihice afectează mai multe bresle. De pildă, din ianuarie 2016 până la jumătatea acestui an, 37 de ma­gis­trați s-au sinucis, potrivit unor statistici. Rata sinuciderilor în rândul medicilor este și mai ridicată. Asociația Medicală Ame­ricană admite că, în cazul acestora, este mult mai probabil să ascundă că au probleme și să evite orice terapie, pentru că își periclitează licențele medicale. Aso­ciația a sugerat schimbarea abordării și concentrarea doar pe condițiile care pot afecta abilitatea medicilor de a-și face meseria.

După ce jucătorii de baschet Kevin Love, de la Cleveland Cavaliers, și DeMar DeRozan, de la San Antonio Spurs, au vor­bit public despre lupta lor cu anxieta­tea și cu depresia, Liga nord-americană de baschet profesionist (NBA) a anunțat că pentru sezonul 2019-2020 va oferi suport suplimentar, astfel ca fiecare echipă să aibă obligatoriu un psiholog care să le ofere consiliere jucătorilor.

Pentru angajați, în general, speranța este ca liderii afacerilor să forțeze asi­gu­rătorii să îmbunătățească acoperirea din polițe și pentru astfel de probleme. După ce fiul său a fost diagnosticat cu schizofrenie, în 1990, investitorul Garen Staglin și soția sa au pus bazele unui fond cu o ca­pi­talizare de 450 de milioane de dolari pentru sprijinirea mai multor cauze caritabile și pentru cercetare în domeniul bolilor psihice.

Staglin are și întâlniri cu directori exe­cutivi pentru a-i convinge să se implice în reducerea stigmatizării celor care au pro­bleme psihice și să contribuie la eforturile de reducere a ratei de suicid. Până acum, au aderat la demersul inițiat de Staglin companii americane care, cumulat, au 3,5 milioane de angajați. Forța de muncă totală din SUA este însă de 164 de milioane de angajați. „Avem un drum lung în față, dar suntem foarte hotărâți să nu ne dăm bătuți, iar contextul care se creează simt că este unul favorabil“, spune investitorul.

Cine, ce, cât

Mai bine de jumătate dintre cei 164 de mi­li­oane de angajați americani admit că s-au confruntat cu tulburări psihice.

• Din viitor. Studiile arată că impactul afecțiunilor psihice în economia globală în următorii 20 de ani va ajunge la 16.000 de miliarde de dolari.
• Legislație. Legea Americani cu Diza­bi­lități (ADA) din 1990 a fost creată pentru a-i proteja de discriminare pe angajații cu anumite tulburări psihice, dar plecând de la premisa că-și îndeplinesc sarcinile de serviciu. Când legislația a fost modificată la sfârșitul anilor ’80, au fost voci care au cerut eliminarea anumitor probleme de sănătate psihică de pe lista celor care benefi­ciază de protecția legii.

de Cynthia Koons – articol preluat din Bloomberg Businessweek