Cât mai așteptăm să avem energie mai verde și mai ieftină
România are o strategie de adoptare a energiei din surse regenerabile în deceniul următor, însă lucrurile ar putea avansa și mai mult decât și-a asumat Guvernul, ca urmare a scăderii costurilor tehnologiei. Am putea avea și mai mult verde, și mai ieftin, la orizontul anului 2030.
România, ca și celelalte state membre ale Uniunii Europene, a elaborat Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), este o obligație a fiecărui stat membru, cu ținte asumate de decarbonare a economiei și creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul intern.
Un raport publicat de Bloomberg New Energy Finance (BNEF) în iulie 2020, care ia în calcul însă costul tehnologiei, mai precis scăderea de până acum și previziunile pentru următorul deceniu, mulate pe potențialul natural al României, arată însă că piața se va mișca mai repede decât și-a asumat țara noastră prin PNIESC. BNEF a folosit, într-un raport care include mai multe state din Europa Centrală și de Est, așa-numitul criteriu „least-cost“, adică o prognoză bazată pe costurile optimizate. Mai pe românește, a luat în calcul cele mai economice investiții.
Prognoze diferite
Planul guvernamental PNIESC arată că, la finalul următorului deceniu, în România vor apărea în total 6.000 de megawați noi în capacități de generare a energiei electrice. Scenariul optim al BNEF vorbește despre 10.000 MW. Diferențele apar atunci când ne uităm la sursele de producție de energie. PNIESC vede un mixt energetic cu o pondere încă mare a cărbunelui și nuclearului în România în 2030. În schimb, BNEF, pe baza acestui cel mai mic cost, vede, dimpotrivă, o scădere a generării clasice, compensată cu o creștere a surselor regenerabile, eolian și solar.
Să le luăm pe rând. PNIESC estimează 5.300 MW instalați în eolian onshore până în 2030, în timp ce BNEF prognozează 5.800 (acum sunt instalați circa 3.000). Pentru parcurile fotovoltaice mari, planul nostru este de 3.500 MW instalați până în 2030, însă BNEF estimează 4.500 MW.
Pentru instalațiile fotovoltaice mici, de genul celor amplasate pe acoperișul locuințelor, diferența de prognoză este și mai mare. PNIESC are 1.600 MW, în timp ce BNEF vede 3.600 MW în 2030. Acum, în total, în România sunt instalate parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de circa 1.400 MW în unități mari – aportul prosumatorilor, adică al micilor producători casnici cu panouri pe acoperiș, este încă neglijabil.
„România are condiții favorabile pentru energia fotovoltaică și o schemă de susținere a gospodăriilor pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș a fost lansată în 2019. Dacă această schemă de sprijin va fi continuată, este posibilă o dezvoltare și mai mare a fotovoltaicului mic, în scenariul costurilor reduse“, arată cei de la BNEF, în contextul în care, după cum se știe, Guvernul oferă o subvenție de până la 20.000 de lei fiecărei persoane fizice care își montează o instalație fotovoltaică acasă.
„Creșterea capacității în regenerabile ar însemna, pentru România, oportunități de investiții totale de circa 6,4 miliarde de euro (capacități noi și înlocuiri). Majoritatea lor vor avea loc după 2025, când tehnologiile eoliene și fotovoltaice vor fi mult mai competitive, iar din această sumă, 4,1 miliarde vor merge în vântul onshore, între 2026 și 2030“, mai spun cei de la BNEF.
Tot ei apreciază că, pentru ce va apărea nou în regenerabile până în 2025, este încă nevoie de anumite scheme de sprijin. Amintim că acum se plătesc certificate verzi în factura de energie electrică a fiecărui consumator (cu anumite excepții pentru industrie), pentru susținerea investițiilor în energia verde, pe baza unei scheme de sprijin decise deceniul trecut.
Mai mult gaz, mai puțin cărbune
În modelarea pe care o fac cei de la BNEF se arată că, pe baza costurilor, dar și a previziunilor, în 2030 în România vor fi mult mai puține centrale pe cărbune decât ce a estimat Guvernul prin PNIESC, dar mult mai multe centrale pe gaz.
Astfel, la orizontul anului 2030, vom mai avea doar 900 MW instalați în centrale pe cărbune, mult sub estimarea de 2.000 MW din PNIESC. Vor mai funcționa doar cele mai eficiente centrale pe cărbune, pe fondul creșterii costurilor operaționale ale grupurilor energetice deja îmbătrânite și a creșterii costurilor cu certificatele de emisii. Ponderea cărbunelui în mixtul de generare va scădea de la 26% în 2018 la doar 3% în 2030.
Vom avea însă o capacitate mai mare pe gaze, adică 3.500 MW, față de 2.400, cât s-a estimat prin PNIESC, inclusiv pe fondul tendinței de a înlocui unele capacități pe cărbune cu centrale pe gaze.
În plus, estimarea estimarea făcută de Bloomberg New Energy Finance arată că nici în acest deceniu nu va apărea o unitate nouă a centralei nucleare de la Cernavodă (costul ei ar fi de aproximativ 3,9 miliarde de euro). Așadar, este creditată tot cu cele două unități de acum, la orizontul anului 2030, adică tot cu 1.400 MW, deși PNIESC vorbește despre 2.100 MW, deci ia în calcul o unitate nouă la Cernavodă, operațională până la sfârșitul deceniului viitor.
Cum au scăzut costurile
Recent, Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a publicat un raport referitor la scăderea costurilor tehnologiei regenerabile, pe baza agregării datelor de la 17.000 de proiecte funcționale la nivel global.
- Indicator. Industria folosește indicatorul numit LCOE (levelised cost of energy), care, simplificat, reprezintă costul total de operare al unei capacități, respectiv investiția plus costul de finanțare pe toată durata de viață a capacității respective.
- Ieftiniri. În perioada 2010-2019, LCOE pentru fotovoltaic a scăzut cu 82%, pentru eolianul onshore, cu 39%, iar pentru eolianul offshore, cu 29%. Astfel, ieftinirea tehnologiei și folosirea ei la scară largă au condus, pentru proiectele puse în operare, la un LCOE de 6,8 cenți/kWh produs în parcurile fotovoltaice, 5,3 cenți/kWh produs în parcurile eoliene de uscat și 11,5 cenți/kWh pentru parcurile eoliene offshore, pentru a da doar exemplele acestor tehnologii care au devenit cele mai populare.
- Previziune. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă prevede că în 2021 se va ajunge la un preț mediu al energiei de 3,9 cenți pentru parcurile fotovoltaice puse în operare pentru acel an. Adică de cinci ori mai puțin decât pentru o centrală nouă pe cărbune.
Acest articol a apărut în numărul 95 al revistei NewMoney. FOTO: Getty
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper
