Cât de lovite vor fi afacerile din România de pandemia de COVID-19 care a transformat globalizarea într-un risc nemăsurat?

În ultima carte a Noului Testament sunt descriși patru călăreți care aduc pe pământ Apocalipsa înainte de Judecata de Apoi. Fiecare dintre cei patru călăreți ai Apocalipsei este purtătorul unui simbol teribil: Ciu­­ma, Războiul, Foametea și Moartea. Panica generală care a cuprins omenirea în ultima lună i-a făcut pe unii militanți creștini să creadă că pandemia de coronavirus nu e nici mai mult, nici mai puțin decât un semn prevestitor al Apocalipsei. O asemenea interpretare poate părea exagerată și, chiar dacă probabilitatea venirii Apocalipsei este discutabilă, e cert că viitorul nu sună deloc bine.

Există suficiente indicii care arată că economia Chinei ar putea să scadă în primul trimestru, ceea ce ar fi o premieră de la moartea lui Mao, din 1976. Pră­­bu­­și­­rea producției industriale este principalul motiv. Or­­ga­­nizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), din care fac parte cele mai puternice eco­nomii ale lumii, a aver­­tizat că pandemia ar putea să taie la ju­mă­tate creș­­terea globală, într-un scenariu extrem. Mai concret, PIB-ul global urmează să înregistreze un plus de doar 1,5%, față de 2,9%, cât se estimase inițial, dacă pandemia se va intensifica și va avea efecte pe termen lung, au anunțat oficiali OECD. Între timp, comisarul european pentru piețele interne Thierry Breton ia în calcul varianta unei recesiuni pentru economia europeană. 

Pe 9 martie, bursele au avut cea mai proastă zi de la marea criză din 2007-2009: indicele S&P 500, care măsoară performanța celor mai mari 500 de companii listate pe bursele americane, a scăzut în câteva minu­­te cu peste 7%, ceea ce a dus la suspendarea tran­­zac­­ții­­lor (mai multe detalii despre acest subiect, în articolul de la pagina 29). Un om de afaceri intervievat de NewMoney care deține acțiuni listate pe piața ame­­ri­­ca­­nă a pierdut în primele zile după ce virusul s-a „globalizat“ circa 1,5 milioane de dolari, însă minusul s-a diminuat în zilele următoare. Iar prăbușirea piețelor bursiere nu este răul cel mai mare care paște România în perioada următoare.

COVID-19 tranformă 2020 într-un an extrem de dificil

„Cred că 2020 va fi un an extrem de dificil, care va aduce provocări nemaiîntâlnite până acum“, avertizează și Vlad Năstase, CEO al firmei de consultanță Concilium Consulting, ai cărei clienți sunt mai ales companii aflate în dificultate. Năstase crede că primele efecte economice ale pandemiei asupra României se vor vedea în al doilea și în al treilea trimestru. Erste Group Research și-a revizuit prognoza de creș­­te­­re economică a României de la 3,5% la 3% pentru 2020, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari șocuri din Europa Centrală și de Est.

În economia reală, companiile din industria auto, din aviație sau din turism vor fi printre primele afectate. Furnizorii de componente auto pentru industria germană vor avea comenzi mai mici, în condițiile în care marii producători de mașini din Germania se confruntau cu probleme încă de anul trecut, pe fondul tranziției la mașinile electrice și la cele fără șofer. Iar industria contribuie cu aproape 25% la formarea PIB-ului Ro­­mâ­­ni­­ei, fiind domeniul cu cea mai mare pondere.

Pe de altă parte, teama de a contracta virusul îi va fa­­ce pe mulți dintre noi să-și amâne sau anuleze va­­can­­țele care presupun deplasarea cu avionul. Și, ușor de dedus, așa vor face și turiștii din alte țări. Businessul hotelier va avea de suferit nu doar din scăderea vânzărilor de spații de cazare, ci și din reducerea numărului de conferințe. Summitul anual al Romanian Business Leaders, cea mai importantă organizație antreprenorială, urma să reunească circa 200 de oameni de afaceri la mijlocul lui martie, însă a fost amânat pentru finalul lunii octombrie.

Efecte se vor resimți și în sectorul construcțiilor (dependent de forță de muncă de import), în activitatea exportatorilor, în industria alimentară sau în retail. Pe scurt, „toți jucătorii sunt expuși direct sau indirect“, explică Vlad Năstase.

Întrebări și răspunsuri

La începutul pandemiei, mulți dintre noi credeam că România va fi afec­­ta­­tă într-o foarte mică măsură. Însă viteza uluitoare cu care se desfășoară lucrurile induce o schimbare a perspectivei și a așteptărilor de la o zi la alta. NewMo­­ney a adresat întrebări privind efectele pandemiei către companii multinaționale și antreprenori locali încă din prima săptămână a lui martie și, pe măsură ce situația din Italia (țară cu care România este strâns conectată) s-a agravat, îngrijorările au început să crească și la noi.

Răspunsurile au fost pe alocuri surprinzătoare și chiar în opoziție cu unele percepții de început. De pil­­dă, Sorin Minea, proprietarul procesatorului de carne Angst, crede că puseul de panică de la început de martie care i-a făcut pe mulți să-și facă provizii de ali­­mente golind rafturile magazinelor creează o imagine greșită despre modul în care vor evolua vânzările de prepara­­te din carne. „Noi am înregistrat în aces­­te săptămâni o scădere de 7- 8% a vânzărilor, raportat la perioada similară a anului trecut“, detaliază Minea. În opinia sa, întreaga industrie alimentară va înregistra o scădere, pentru că nu­­mă­­rul clienților din marile rețele de retail va scădea, aceștia preferând să evite zo­­ne­­le aglomerate.

Am putea specula că principalii câș­­ti­­gă­­tori ai acestei tendințe sunt co­­mer­­cian­­ții online. Posibil, însă nu și atunci când vine vorba de achiziția de alimente, mai ales în cazul celor perisabile. Un studiu realizat de GPeC, un organizator de evenimente destinate magazinelor online, arăta că, în 2018, produsele-vedetă vândute online erau, în ordine, electrocasnicele și tehnologia, hainele și articolele de înfrumusețare, biletele de avion, produsele pentru casă și decorațiuni, cărțile, cadourile și florile sau produsele destinate copiilor.

Cât despre evoluția comerțului online în ansamblu, relevant poate fi punctul de vedere al reprezentantului celei mai mari companii de curierat de la noi, FAN Courier. Compania, în imposibilitatea de a prevedea impactul real al pandemiei, funcționează cu două ipoteze de lucru. Prima e cea în care activitatea comer­­cia­­lă va scădea atât online, cât și offline, fapt ce va du­­ce la reducerea expedierilor de bunuri. „Într-un asemenea scenariu, obiectivul nostru este cel de di­­minuare a costurilor fixe la cote care pot fi gestionate corespunzător și nu expun compania la dezechilibre“, afirmă Cornel Morcov, chief commercial officer la FAN Courier. Scenariul alternativ presupune o creș­­te­­re a activității, pe fondul carantinei la domiciliu. „Toa­­te companiile trebuie să lucreze cu scenarii. Noi încu­ra­jăm acest lucru“, întărește și Vlad Năstase de la Concilium Consulting.

Al doilea scenariu presupune o implicație supli­­men­­tară: o posibilă epuizare a stocuri­lor. Florinel Chiș, director al Asociației Române a Magazinelor On­­line, crede că această posibilitate tinde către zero. „Exis­­tă suficiente stocuri pentru a aco­peri cererea din acest moment. Pe segmentul produselor de igienă a fost înregistrată o cerere mai mare decât în mod obiș­­nuit, însă produsele sunt disponibile în piață“, adaugă Chiș.

Câțiva dintre oamenii de afaceri cu care am vorbit împărtășesc o perspectivă din care Apocalipsa lip­­seș­­te cu desăvârșire. „Estimăm un impact redus asupra afacerilor noastre totale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, deoarece acestea depind într-o mică măsură de turism“, spune Dan Ștefan, cofondator al grupului Autonom, cel mai mare jucător autohton de pe piața leasingului operațional. Autonom în­chi­riază mașini companiilor și turiștilor, însă ponde­rea acestora din urmă este redusă în economia ge­ne­rală a afacerii.

Inițial, cei mai mari operatori de turism din România nu erau nici ei foarte alarmați de o eventuală scădere a afacerilor în urma înrăutățirii situației globale. Unii dintre ei vorbeau despre o reorientare a clienților către destinații cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius (totuși, căldura nu duce la dispariția virusului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății). Tot ca o schimbare de comportament, peste 35% din clienții agenției de turism Paralela 45 care și-au cumpărat pachete de vacanță pentru vară au încheiat și polițe de asigurare de tip storno, ca o măsură suplimentară de protecție, spune Alin Burcea, proprietarul compa­­ni­­ei. Este evident însă că vânzările de bilete de avion și de pachete turistice pentru destinațiile afectate, mai ales Italia, vor avea de suferit. Pe 8 martie, toate zboru­­rile spre și dinspre Italia erau suspendate timp de 14 zile. Iar de pe 10 martie, toată Italia a intrat în ca­­ran­­tină până pe 3 aprilie, conform unui anunț făcut de premierul Giuseppe Conte. Tot pe 10 martie, erau sus­­pen­­date zborurile către Israel.

Iar primele victime nu au întârziat să apară. Compa­nia de turism G2 Travel și-a concediat 250 de anga­jați din România, în urma colapsului afacerilor din Asia, potrivit Digi24.

Odată cu creșterea tot mai alertă a numărului de îmbolnăviri, discursul reprezentanților industriei de turism a început să capete accente dramatice. Nicolae Demetriade,  președintele Asociației Naționale a Patronatelor din Turism (ANAT), a spus tot pentru Digi24 că agențiile sunt asaltate de clienți care își vor banii înapoi. În plus, practic rezervările pentru perioada următoare au înghețat.

Minus 30%

Alerta din cadrul Ministerului Economi­­ei ar putea da o imagine mai exactă a efectelor pe care pandemia de coronavirus o va avea asupra turismului local. În condițiile în care rezervările la hotelurile din București au scăzut cu 30%, ministerul a organizat o celulă de criză care să discute măsuri menite să dimi­nu­eze suferința operatorilor de turism. Unul dintre scenariile luate în calcul era scutirea de la plata taxe­lor pe salariile celor din domeniu pentru urmă­­toa­­rele trei sau șase luni. „Toate cazările în hotelurile mele au scăzut cu 50%“, a scris într-o postare pe Facebook Ștefan Mandachi, om de afaceri sucevean cu investiții în HoReCa. Tot el a avertizat că, dacă vor fi închise mallurile, în 30 de zile 90% din restaurante și magazine vor da faliment.

Restricțiile de călătorie către și dinspre statele afec­tate ar putea atinge și piața forței de muncă din domeniul construcțiilor. Altfel spus, dacă un muncitor străin își termină contractul și trebuie înlocuit, lucrurile devin complicate, consideră Vlad Năstase.

Fericiți sunt angajatorii a căror activitate permite lucrul la distanță. Și mai fericiți sunt cei care vând so­luții pentru acest tip de activitate. „Am înregistrat deja un interes crescut din partea clienților noștri români în ceea ce privește instalarea de soluții tehnologice destinate lucrului de acasă“, spune Cristian Herghelegiu, CEO al integratorului de soluții IT Dendrio.

Dincolo de efectele concrete pe care le va resimți fiecare companie, relațiile comerciale ale României cu statele cele mai lovite vor fi afectate într-o măsură mai mică sau mai mare. La scurt timp după explozia pandemiei de coronavirus în China – în momentul trimi­terii la tipar a revistei, vârful pandemiei în această țară fusese depășit –, compania de consultanță KeysFin publica un studiu care avertiza că, deși relațiile co­mer­ciale cu China și investițiile străine din această țară sunt reduse, „impactul indirect poate deveni major“. Aceasta, din cauza implicațiilor extinse pe care China le are în comerțul global.

În schimb, legăturile cu Italia sunt mult mai strânse, comerțul cu această țară generând circa 10% atât din importuri, cât și din exporturi. Italia este, după Germania, al doilea mare partener comercial al României. Și importurile de capital din Cizmă sunt foarte importante. Circa un sfert dintre românii cu locuri de muncă în străinătate ca­­re repatriază an de an între trei și patru miliarde de eu­­ro lucrează în Italia, iar o even­tuală înrăutățire a si­­­tuației economice de acolo va afecta aceste re­­miteri.

Apropo de importurile din China, este deja de notorietate criza banalelor măști de protecție care afec­­tea­­ză nemijlocit industria de sănătate. „Faptul că mul­­te consumabile sunt fabricate în China poate duce la o creștere de costuri și deficiențe de stoc mai ales pen­­­­tru cabinetele stomatologice mici“, spune Ionuț Lea­­hu, proprietarul rețelei de clinici Dr. Leahu. Teore­­tic, activitatea furnizorilor de servicii medicale și a lan­țurilor de farmacii ar trebui să se intensifice în peri­oada următoare. E greu de spus în ce măsură, dat fiind faptul că epuizarea unor stocuri de materiale și sub­stanțe provenite din China ar putea funcționa ca o frână.

Un virus „inteligent”

Metaforic vorbind, COVID-19 este un virus „inteligent“, care, pe lângă victime și panică, aduce și niște mesaje care ar putea determina multe industrii să-și regândească filosofia. Iar depen­dența de mărfurile și serviciile din China – țara contri­buie cu 20% din PIB-ul global – s-a dovedit în aceste săptămâni a fi un veritabil călcâi al lui Ahile. Specia­liștii KeysFin spun că peste 90% din cele mai mari 1.000 de companii americane au fost afectate pe lanțul de aprovizionare. Ca o consecință, managemen­­tul aces­tora caută alternative pentru furnizorii chinezi și „se uită la companii din Brazilia, Mexic, India, Chile sau Columbia, pentru electronice, materiale plastice sau îmbrăcăminte“.

Acestea sunt semnele „bolilor“ economice care ne-ar putea afecta în lunile următoare. Care sunt lea­curile? China este preocupată de „aprovizionarea“ cu lichidități a companiilor aflate în dificultate. Banca Centrală a Chinei a împrumutat băncile comerciale cu peste 100 de miliarde de dolari, pentru ca acestea să poată ajuta actorii economici. În plus, băncilor li se cere să fie îngăduitoare cu debitorii-companii care nu pot respecta calendarul plății ratelor. O măsură simi­lară a fost anunțată și în Italia, unde cele mai importante bănci au convenit să acorde moratorii gospo­dăriilor și micilor firme care au dificultăți în plata ratelor. În acest sens, au început discuții între bănci și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății ratelor. Banca Transilvania a anunțat că prelungește perioada de grație pentru cardurile de credit, primele obligații de plată fiind în luna mai.

De asemenea, o relaxare a fiscalității de pe piața muncii și protejarea angajaților care sunt nevoiți să aibă grijă de copii și de bătrâni. Camera Deputaților a  votat joi un act normativ care prevede că angajatorii sunt obligați să plătească părinților care trebuie să stea cu copiii acasă 75% din salariu, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie.

În același context, angajatorii cer amânarea contribuțiilor sociale pentru o perioadă de câteva luni. De as

Tot atâtea pachete de măsuri care pot servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile române, în con­­di­­țiile în care primul călăreț al Apocalipsei va poposi mai mult în România.

În criză

Pe repede înainte, Comisia Europeană a anunțat că aruncă în piață circa 25 de miliarde de euro. Ținta? Să ajute economiile Uniunii să nu intre în colaps din cauza pandemiei de coronavirus.

  • DOMENII. În principal, sumele alocate vor merge către sistemele de sănătate și IMM-uri, dar și către alte părți considerate vulnerabile, inclusiv înspre resurse umane.
  • ETAPE. Planul a fost gândit în mai mulți pași ‒ primul a fost propus săptămâna trecută, prin eliberarea în piață a 7,5 miliarde de euro pentru investiții.
  • AUTORITATE. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statele membre vor fi obligate să utili­­ze­­ze aceste sume pentru a-şi accelera in­­ves­­tițiile în cadrul fondurilor structu­­rale.

Acest articol a apărut în numărul 86 (16 – 29 martie) al revistei NewMoney
FOTO: Getty