Cât de fezabil este androidul Optimus, prezentat (din nou) de Elon Musk

Elon Musk și-a prezentat (din nou) robotul android care ar urma să muncească în fabricile Tesla. Bine măcar că de data asta nu a mai fost un dansator îmbrăcat în spandex.

Numele lui e Optimus și, așa cum se în­tâmplă cu multe dintre tehnologiile anun­țate de autoînscăunatul tehnorege al Tesla, Elon Întâiul, robotul android al companiei a fost întâmpinat cu o mare varietate de reacții, de la admirație necondiționată la ironie acidă. „Cred că, de fapt, Optimus este cel mai important proiect pe care îl dez­voltăm anul acesta. În timp, el are po­ten­țialul de a deveni mai semnificativ decât afacerea cu vehicule“, mărturisea Elon Musk înainte de cea de-a doua venire în fața publicului a robotului cu menirea de­clarată de „a transforma civilizația și a construi un viitor al abundenței“. Mai aproape de realitatea imediată, a se citi cu ro­lul de a elimina sarcinile periculoase, re­pe­titive și plictisitoare.

Musk a dezvăluit conceptul în august anul trecut și a adus atunci pe scenă ceva ce nici măcar cu multă bunăvoință nu ar putea fi descris drept o replică fizică a unui robot – un dansator într-un costum zentai din spandex (ținută dintr-o bucată, foarte mulată, care acoperă întregul corp, inclusiv fața), care a început să se miște sa­cadat, cu gesturi presupus mecanice. „Nu e un robot adevărat“, a subliniat el evi­dența, adăugând că „Tesla Bot, în schimb, va fi real“.

Optimus, numele tău e scepticism

La începutul acestei luni, Musk & Co. au pre­zentat în sfârșit un prototip al adevă­ra­tului robot, pe care speră să ajungă la un mo­ment dat să-l producă în masă și să-l vândă la un preț de sub 20.000 de dolari. Văzând însă imaginile cu debutul lui Optimus de la Tesla AI Day 2022, planurile ambițioase ale companiei pot fi privite cu o doză serioasă de scepticism.

Robotul are 1,73 metri înălțime, cântă­rește 57 de kilograme, iar părțile componente sunt expuse și conectate între ele prin­tr-o mul­țime de cabluri. Poate să meargă, să-și miște mâinile și să îndeplinească anumite sarcini simple, dar niciuna dintre ele foarte bine. La pre­zen­tarea oficială, Optimus a ieșit din spa­tele unui paravan, a făcut câțiva pași în­spre public, l-a salutat cu câteva mișcări sa­cadate ale mâinilor, apoi s-a întors și a ieșit de pe scenă. „E prima dată când face asta independent, fără să fie conectat la vreun cablu“, a explicat Musk, adăugând că, „de fapt, robotul poate face mult mai multe, dar nu am vrut să cadă în nas. Vă vom arăta acum câteva videoclipuri cu el fă­când o grămadă de alte lucruri“.

În imaginile „din culise“, un Optimus conectat la cabluri udă câteva plante, dă un pachet unui angajat sau mută câteva obiec­te și o face de fiecare dată cu gesturi ne­sigure, stânjenitoare. De altfel, tehnicienii Tesla au petrecut mult timp explicând cât de greu este să faci un robot să meargă și să manipuleze obiecte fără să cadă. „Mai sunt multe de făcut pentru a-l perfecționa pe Optimus“, a recunoscut și Musk.

Compania a prezentat și o altă versiune a unui Optimus, cu un design android fluent și elegant, dar care a stat cu greu în pi­cioare și care aproape că a căzut, înainte ca tehnicienii să îl prindă, când a încercat să meargă. „Ca de obicei, demourile Tesla rup tot“, a glumit Musk, referindu-se, pro­ba­bil, la geamul indestructibil al camionetei electrice Cybertruck care s-a spart în mijlocul unui eveniment oficial, în urmă cu trei ani. „Nu era pregătit să meargă astăzi, dar cred că va fi în câteva săptămâni. Sco­pul nostru este să facem cât mai repede po­sibil un robot umanoid util. L-am pro­iectat astfel încât să putem produce în masă roboți cu costuri reduse și de înaltă fiabilitate. Este incredibil de important“, a continuat el.

Realitatea (ne)fardată

E o evidență chiar și pentru cei mai înfocați fani ai lui Musk că robotul Tesla e mai stângaci de­cât alte prototipuri. Dezvoltat de Toyota, Cue e un robot de 2,09 metri înălțime capabil să joace baschet. Se mișcă independent și poate înscrie fără nicio problemă din aruncări de la mijlocul terenului. Și o face atât de bine, încât a intrat și în „Cartea Recordurilor“, pentru 2.020 de aruncări con­­­secutive la coș reușite. Toate astea le face utilizând o gamă largă de senzori, teh­nologii de cartografiere 3D și algoritmi AI care îl ajută să localizeze coșul și să-și pre­gă­tească aruncarea, ajustând motoarele din brațe și picioare pentru a crea unghiul perfect și a stabili forța ideală necesară pentru a marca. Dacă spectatorii îl văd mai degrabă ca pe o formă de divertisment, designerii săi spun că i-a ajutat să înțeleagă cum să construiască roboți care pot reproduce fidel mișcarea umană, pentru a avea multiple utilizări practice. Astfel de roboți ar putea ajunge, în cele din urmă, să facă lu­crări grele pentru oameni.

Dar cei care au fascinat și continuă să fas­­cineze imaginația sunt roboții compa­niei americane Boston Dynamics – de­s­prinsă din Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) și controlată acum de concernul japonez SoftBank –, indiferent că a fost vorba despre câinii săi me­ca­nizați Spot, care aleargă și trag după ei un camion, sau despre Atlas, robotul android ce dansează și parcurge în mare vi­teză și fără vreo ezitare un traseu de parkour. Practic, creațiile Boston Dynamics au dus atât de departe ceea ce pare posibil din punct de vedere tehnologic, încât, atunci când pe YouTube a fost postat un deepfake cu un robot asemănător cu Atlas ce își atacă violent creatorii, mulți au fost convinși că totul este real.

„Ați văzut demonstrații de roboți uma­noizi foarte impresionanți. Și asta e grozav, dar ce le lipsește? Un creier. Ei nu au inte­li­gența să navigheze singuri prin lume. De ase­menea, sunt foarte scumpi și pot fi fa­bricați doar într-un număr mic. Optimus este proiectat pentru a fi un robot extrem de capabil, care poate fi produs în masă, cu potențial de milioane de unități, și care ar putea să coste mai puțin decât o ma­șină“, sună replica pe care o dă Musk la comparațiile (inevitabile) cu prototipurile concurenței, ignorând faptul că demon­strația Tesla nu a oferit dovezi concrete că Optimus ar fi mai inteligent decât roboții dezvoltați de alte companii.

Drum scurt, cale lungă

Optimus poate fi, într-adevăr, echipat cu inteligență artificială și are un sistem de navigație si­milar celui din mașinile (încă nu întru to­tul) autonome Tesla. Teoretic, are tot ceea ce îi trebuie pentru a se mișca, a ține și a tran­sporta în siguranță obiecte. Într-o primă fază, Musk speră să ajungă să pro­ducă suficienți roboți pentru a-i testa ca lu­crători în fabricile Tesla, concentrân­du-se în paralel pe îmbunătățirea capacită­ți­lor lor. Pe termen lung, „vrem să avem ver­siuni cu adevărat distractive ale lui Optimus, care să poată fi utile și să îndeplinească sarcini, dar care să poată fi și un prieten/însoțitor alături de care să-ți pe­treci timpul. Sunt convins că oamenii vor găsi tot felul de utilizări creative pentru acest robot“, a mai spus el.

Software-ul Tesla e în continuare incapabil să ocolească mașinile parcate, spun cri­ticii săi, referindu-se la incidente concrete și accidente din stradă. Cu toate astea, Musk promite un robot android complet funcțional, capabil să urmeze instinctiv instrucțiunile și să răspundă corect la co­menzi precum „te rog să mergi la un ma­­gazin și să-mi cumperi următoarele produse alimentare…“. Exemplul dintre ghili­mele e dat de Musk însuși, care continuă să susțină sus și tare că „da, cred că putem face asta“.

Comentând prestația lui Optimus, Christian Hubicki, profesor de robotică la Universitatea de Stat din Florida (SUA), spune că echipa Tesla „a parcurs un drum lung în aproximativ un an“, dar că, din ceea ce s-a văzut pe scenă, robotul pare standard, fără nimic uimitor, și că va crede prețul de vânzare abia când laboratorul său va cum­păra unul. Pentru a merge, de exemplu, Op­timus pare că folosește o metodă cu­nos­cută în robotică drept „punctul de moment zero“ (ZMP); numai că aceasta este o metodă folosită de zeci de ani în domeniu, fiind implementată în roboți celebri pre­cum Asimo (creat de Honda în 2000). În opinia lui Hubicki, marea întrebare la care prezentarea nu a răspuns este fiabilitatea.

„Cât de des cade? Nu îți poți da seama de asta dintr-un videoclip grozav – sau chiar dintr-o demonstrație live“, spune el. (Într-o serie de videoclipuri recente, din spatele scenei, Boston Dynamics arată exact acest lucru, cât de dificilă este con­struirea unui robot biped și cât de des se îm­piedică și cade, de fapt, Atlas.) Evident, atunci când vine vorba de introducerea roboților în fabrici, fiabilitatea este un factor capital, pauzele cauzate de problemele tehnice având un impact semnificativ asupra productivității.

Și Will Jackson, chief executive officer (CEO) al Engineered Arts, spune că, fără urmă de îndoială, prototipurile Optimus sunt lipsite de imaginație și nu aduc nicio noutate. „Conceptual, sunt foarte asemă­nă­­toare cu roboții Asimo de la Honda, a că­ror dez­voltare a fost abandonată. Desig­nul general este greoi, neîndemânatic și ineficient.“

Elon VS Terminator

Din laboratoarele Engineered Arts s-a născut Ameca, socotit cel mai avansat robot umanoid al momentului, care e capabil, printre altele, să-și schimbe într-un mod tulburător de realist trăsăturile faciale în timpul interacțiunilor sale cu cercetătorii companiei. Într-un vi­deoclip postat pe canalul de YouTube al Engineered Arts, Ameca se încruntă când degetul unuia dintre ingineri încearcă să îi atingă nasul, trăgându-se puțin în spate și îndepărtându-i apoi ușor mâna, pe fundalul unui zumzet de motoare electrice.

„M-am speriat puțin când și-a ridicat bra­țul. M-am gândit că îi va rupe mâna“, comenta un internaut. „Știu că este înfri­co­șător, dar îmi place și vreau mai mult“, scria altul.

Corpul lui Ameca este construit din me­tal și plastic, cu o față gri și trăsături deli­berat neutre. Are 17 motoare individuale în interiorul capului, care îi controlează miș­cările și expresiile. Iar trăsăturile feței sale sunt surprinzător de vii și emoționale. O combinație de artificial și realism despre care Jackson spune că răspunde viziunii noastre colective despre cum vor arăta ro­boții umanoizi în viitor. Însă va mai fi nevoie să treacă măcar zece ani, cred cei de la En­gineered Arts, până când un android precum Ameca se va plimba printre noi ca robot de serviciu.

În momentul de față există prea multe pro­vocări de inginerie în replicarea efici­en­ței și dexterității corpului uman. Motoarele electrice sunt mult mai voluminoase decât mușchii organici, în timp ce sistemele de control digital încă nu sunt capabile să redea mobilitatea, îndemânarea și percepția oamenilor. E ceea ce în robotică e cunoscut sub numele de „paradoxul lui Mora­vec“: e mult mai ușor să construiești o in­te­ligență artificială care poate învinge un mare maestru de șah decât un robot cu abi­litățile fizice ale unui copil de grădiniță.

Elon Musk rămâne însă de neclintit și spune că Tesla e cea mai potrivită companie care să construiască un robot android precum cei vă­zuți în filmele științi­fico-fantastice. „Și vom fi întotdeauna atenți să nu mergem pe calea Terminator“, spune el, făcând aluzie la seria de filme SF omonimă și promițând diferite mecanisme de protecție și control. Inclusiv împotriva sa. „Suntem o companie co­tată la bursă. Și asta înseamnă că publicul con­trolează Tesla, ceea ce este în regulă. Deci, dacă înnebunesc, pot să fiu concediat. Asta e important.“

Acest articol a apărut în numărul 150 al revistei NewMoney.