Cât de eficienți pot fi roboții și soluțiile de automatizare a muncii de birou în perioadă de criză

Au trecut mai bine de două luni în care multe companii și-au văzut activitatea încetinită sau chiar blocată. Jucătorii din piața locală de IT așteaptă ca antreprenorii să evalueze pagubele și apoi să se gândească la automatizarea proceselor de business.

Economia României a frânat brusc la ju­mă­tatea lui martie. Emoția creată de pandemie și instinctul de a-și conserva afacerile i-au făcut pe antreprenori să caute soluții disperate pentru a nu fi afec­tați de criza medicală. Puțini s-au gândit atunci că adevărata criză vine abia după relaxarea măsurilor medicale și după încercarea de a reporni economia. Iar practica lucrului de acasă a scos la iveală cât de (ne)pregătite au fost companiile din in­dustrie la nivel de automatizare a proceselor de business. „În esență, companiile care au migrat către digitalizare până în martie au fost mult mai bine pozițio­nate în perioada crizei“, spune Bogdan Florea (42 de ani), fondator al companiei Connections Consult, specia­li­zată în au­to­matizări, dezvoltare de software și fur­ni­zarea de servicii IT în regim outsour­cing.

Florea se referă aici în special la companiile medii și mici, care în procesele de business mizează mai mult pe activitatea angajaților decât pe automatizare. Compania lui Bogdan Florea a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa șapte milioane de dolari, iar anul acesta estimează o creștere de circa 10% față de 2019.

Distanțare virtuală

Cu riscul de a fi contrazis de mediul antreprenorial, Bogdan Florea spune că în perioada de izolare care s-a încheiat la 15 mai nu știe să fi fost inițiate în economia locală mari proiecte de robotizare și automatizare a proceselor de business. „Să fi fost doar proiecte care erau în desfășurare“, adaugă antrepreno­rul, în opinia căruia România este în urmă în ceea ce privește optimizarea proceselor de business, astfel că mulți angajați care ar putea fi folosiți în domenii creative fac munci repetitive.

Iar acesta este doar unul dintre cele mai banale exemple. La nivel global, bunăoară, există companii care au lăsat pe mâna roboților virtuali procese mult mai complicate. „Un provider de online cum e Amazon are automatizată o mare parte din lan­țul de aprovizionare“, ilustrează Florea. Iar asta mai înseamnă că există o aplicație care urmărește furnizorii care își vând produsele prin Amazon, îi monitorizează pe consumatorii care își aleg un anumit articol, după cum indică și locul unde se află acesta în depozit, astfel încât multe procese de muncă fizică să dispară. Și, evident, costurile de operare ale unui business să fie cât mai eficiente.

Revenind pe plan local, Florea crede că acest prim val de măsuri restrictive a atras atenția antreprenorilor români în ceea ce privește automatizarea proceselor de business. „Dacă mai vine un val, o să ne doară că nu putem să ne mai mișcăm și atunci ne gândim să digi­talizăm“, adaugă Florea.

Asistentul robot

Antreprenorul vor­bește despre robotizare inclusiv în domeniul medical. Crede că mare parte din treaba medicilor, inclusiv în sistemul sanitar privat, poate fi făcută cu ajutorul robo­ților software. Însă nu există un cadru legal permanent care să permită acest lucru. „Situația critică în care se află omenirea acum îi găsește pe unii și pe alții mai mult sau mai puțin adaptați la asistența medi­cală online“, spunea Radu Gorduza, chief executive officer al rețelei Medicover România, într-o discuție cu NewMoney în perioada de început a pandemiei.

Potrivit lui Bogdan Florea, tehnologia pentru a nu expune medicii la un contact direct cu bolnavii există. Chiar firma sa a propus autorităților un sistem automat de triere de la distanță a pacienților, însă din 20 martie și până acum nu a primit niciun răspuns. „Am încercat să propunem un fel de call center, un tel verde, gestionat de roboți“, detaliază Florea.

Conceptul este unul logic. Persoana care are o problemă de sănătate sună în call center, își înregistrează datele personale într-o aplicație și apoi începe dialogul cu un robot (software AI) care pune între­bări destul de sofisticate, legate nu doar de simptomele posibilului pacient, ci și despre zonele prin care acesta a umblat în ultima perioadă. Ideea principală este ca interlocutorul robotului să dea dovadă de sinceritate în răspunsuri. Mai mult, robo­tul poate reveni cu noi întrebări de verificare suplimentară a unor răspunsuri la care a avut dubii.

Pe baza acestei discuții, robotul poate să ia decizia dacă pacientul trebuie îndrumat către un doctor. „Sistemul poate ge­nera o programare în care avertizează me­dicul pe unde ai călătorit, dacă te-a durut capul, dacă ai avut febră sau alte simptome“, mai spune Bogdan Florea. Decizia finală în ceea ce privește pacientul este, evident, a doctorului.

O altă soluție de asistență robotizată a lui Bogdan Florea se referea la persoanele care erau plasate în carantină. „Prin verifica­rea coordonatelor GPS, robotul știa ce faci, dacă ești acasă sau la Sinaia“, spune, glumind, Bogdan Florea. El pre­ci­zează că, dacă aplicația descoperea mari diferențe între ceea ce ai declarat inițial și ceea ce spui sau ce faci în timpul convorbirii, avea capacita­­tea de a alerta jandarmii, cărora le indica și ultimele coordonate ale celui sunat.

Ghișeul virtual

Chiar dacă până acum nu a avut afaceri cu statul, Bogdan Florea spune că nu doar procesele de business pot fi automatizate, ci chiar munca admi­nis­trației locale și centrale. „Procese auto­matizate se implementează frecvent pe afară cu roboți. România e old school“, men­ționează Bogdan Florea. Spune că acum este momentul de a-i face pe deci­denții guvernului să înțeleagă ce înseamnă digitalizarea administrației publice.

Revine la perioada de izolare și dă ca exemplu faptul că în foarte scurt timp a fost implementată transmiterea online de date către Registrul Comerțului, atrăgând însă atenția că e vorba doar despre o si­tua­ție de moment, „făcută pe genunchi“. Însă pentru multe alte interacțiuni cu au­toritățile modul de lucru este în continua­re neschimbat. „Există încă o încercare de a re­­zolva lucrurile mai mult cu mâna și mai puțin cu biții. Mai mult cu hârtia și mai pu­țin cu calculatorul“, spune Florea.

Crede că acest moment este unul prielnic ca sectorul public să se uite către digitalizare, pentru că, pe fondul celor două luni de restricții, lumea a devenit mai des­chisă către lucruri care se pot rezolva online, fără prezență fizică. Tot el spune că digitalizarea presupune transparență și este un mod simplu de a scăpa de corupția mică. Și din acest punct de vedere, pla­sează România în urma altor state din estul Europei, care au început să implemen­teze proceduri digitale la nivelul instituții­lor publice.

Florea crede că în ultimii ani numărul companiilor care s-au interesat de soluții automatizate de business a început să crească. Connections are un parteneriat cu unicornul de origine română UiPath, pe ale cărui platforme desfășoară o parte din operațiuni. Pe acest fond, spune că au fost destui re­pre­zentanți de companii care s-au interesat de modul în care își pot eficientiza astfel businessurile. Florea consideră că exercițiile de marketing din jurul companiei UiPath au stârnit interesul companiilor românești, de toate mărimile, de a se îndrepta către soluții care să le eficienti­zeze procesele de business. Însă așteaptă valul potrivit ca antreprenorii să decidă înlocuirea hârtiei cu calculatorul.

Acest articol a apărut în numărul 91 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly/Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper