Cât de afectate vor fi economiile Europei Centrale și de Est de războiul din Ucraina

Economiile Europei Centrale și de Est vor fi cele mai afectate de conflictul din Ucraina. Principalele motive – pro­xi­­­mi­tatea, dependența de resurse ru­sești, influxul de refugiați din Ucraina și numeroase probleme de logistică ge­nerate de război.

Când Rusia a invadat Ucraina, majorita­tea statelor din Europa de Est s-au pozi­țio­nat cu fermitate împotriva invaziei, de teamă că vor fi următoarele vizate. Gu­ver­­nele respective au făcut presiuni pentru aplicarea celor mai dure sancțiuni economiei ruse și au fost nevoite la rândul lor să bage adânc mâna în buzuna­rele proprii (chiar mai adânc decât sta­tele occidentale) pentru a putea trimite arme și ajutoare Ucrainei.

Mai mult, au primit cea mai mare parte a celor 5,6 milioane de re­fugiați ucraineni care au fugit din calea războiului. A face bine nu este ieftin, iar impactul economic pentru statele din pri­ma linie începe să se simtă, comen­tează The Economist. UE a pus deoparte un ajutor de 17 miliarde de euro pentru statele care s-au implicat în primi­rea, găz­duirea și ajutorarea refugia­ților.

Comerțul a fost prima victimă

Rusia era până la sancțiuni o piață de export importantă pentru unele economii din regiune. Schimburile comerciale cu Rusia reprezintă 6% din produsul intern brut (PIB) al Letoniei și din cel al Lituaniei în 2021 și 1,5% din PIB-ul Poloniei și și din al Slo­vaciei. În 2021, piața rusă a absorbit o zecime din exporturile reali­zate în afa­ra Uniunii Europene de Polonia și de sta­­tele baltice. Majoritatea acestor legături au fost probabil compromise pentru tot­dea­una, dar aceste state înțeleg că este un preț care merită plătit.

„Interesul politic-cheie al Poloniei este ca Occidentul să nu se întoarcă la business as usual cu Rusia“, notează Piotr Arak, di­rec­to­rul Polish Economic Institute, un think tank din Varșovia.

Numai că schimburile comerciale directe sunt doar o parte din poveste. Sta­tele europene din estul continentului fac parte din lanțurile occidentale de aprovi­zionare. Economiile Cehiei, Ungariei și Slovaciei, în special, au exporturi masive în Germania. Prin urmare, o lovitură dată industriei germane, cum ar fi întreruperea ga­zului rusesc, îi va afecta puternic și pe estici.

Importurile de energie rămân cea mai spinoasă problemă. Slovacia și Ungaria, care depind în proporție de 96%, respectiv 58% de țițeiul din Rusia, susțin că orice embargou petrolier trebuie aplicat gra­dual. Alte țări sunt mai bine pregătite. Sta­tele baltice au oprit încă din aprilie importurile de gaze din Rusia și se bazează acum pe gazul natural lichefiat (GNL) adus mari­tim din Asia.

Polonia a impus embargou cărbunelui rusesc și, asemenea majorității țărilor, a respins cererea Rusiei de a achita în ruble importurile de gaz. Drept reacție, Gazprom, care asigură 40% din necesarul de gaze al Poloniei, a oprit recent livrările către Polonia și Bulgaria. Numai că polonezii au un plan alternativ de a importa gaze prin propriul terminal de GNL și prin noile conducte conectate la rețeaua norvegiană și la cea lituaniană.

Renunțarea la aprovizionarea din Rusia vine cu prețuri și mai mari, ceea ce va fi resimțit mai acut de statele est-europene mai sărace. Inflația este deja mai ridi­cată în aceste state decât nivelul de dinaintea războiului din Ucraina. În aprilie, acest indicator economic a ajuns la două cifre în multe dintre țările respective. Ca măsură de contracarare, facturile la energie au fost plafonate prin reglementări speciale, ceea ce amână impactul.

În Slovacia, de exemplu, prețurile vor fi aduse la zi abia în ianuarie 2023. Nu a trecut însă amenin­țarea unei creșteri cu 100% a prețurilor la gaze pentru gospodării, a ținut să spună Michal Horvath, econo­mis­tul-șef al Băncii Naționale din Slovacia.

În Polonia, inflația a atins pragul de 12,3% în aprilie, ceea ce creează probleme în plus partidului de guvernământ, care are și un scrutin în față anul viitor. În pe­ri­oada comunistă, guvernul controla prețu­rile. Majoritatea polonezilor cred și azi că statul este responsabil cu menținerea pre­țurilor, spune Piotr Arak.

Pentru a mai atenua impactul, guvernul polonez a redus TVA la alimente, combustibil, gaze și fertilizatori și promovează ur­mătorul pachet economic de ajutorare drept „scutul anti-Putin“.

Reziliența economiilor din Europei Centrale și de Est

La rândul lor, băncile centrale trebuie să acționeze, crescând rata dobânzilor. Dar este o măsură care vine la pachet cu consecințe neplăcute. În Polonia, unde circa 90% din împrumuturile acordate persoanelor fizice sau companii­lor au dobânzi variabile, face ca acei clienți cu credite ipotecare să fie extrem de ex­puși. Băncile au înăsprit deja criteriile de creditare.

Iar pe lângă amenințarea inflațio­nistă, explozia prețurilor la imobile și prăbușirea încrederii mediului de afaceri ar putea fi premisele unei furtuni perfecte, crede Adam Czerniak, directorul unei firme de cercetare din Varșovia, Polityka Insight. În plus, creșterea ratei dobânzilor și declinul economic se vor traduce în scum­pirea datoriei publice, mai ales în țări precum Ungaria, unde datoria publică este deja foarte mare.

Cheltuielile cu ajutorarea refugiaților vor alimenta și ele inflația. Pe piața imo­bi­liară, la final de februarie, chiriile au crescut cu peste 30% în Varșovia. Populația Poloniei a crescut cu 8% de la începutul răz­boiului, prin venirea refugiaților ucrai­neni, ceea ce a pus presiune și pe serviciile publice – sănătate și educație, în special, care nu erau în cea mai bună formă nici înainte de această provocare. Din fe­ricire, organizațiile neguvernamentale (ONG) și cetățenii au reușit să compenseze prin eforturile lor lipsurile din sistemele publice.

Costurile economice ale războiului pentru Europa de Est vor fi, așadar, uriașe, dar se pare că nu vor înmuia hotărârea acestor țări de a condamna războiul Rusiei. Impactul economic poate fi gestionat. Economia poloneză, care rămâne solidă, nu a mai trecut printr-o recesiune de trei decenii până la pandemia cu COVID-19, notează Wojciech Kopczuk, de la Universitatea Co­lumbia, din New York.

Statele baltice au avut mai mult de suferit în criza financiară premergătoare aderării la Zona Euro (2014), remarcă Morten Hansen, de la Școala Economică Stockholm, din Riga. Oamenii au absorbit impactul, pentru că era un pas necesar în proiectul de integrare mai mare cu Occidentul. În cazul actualei crize economice, e limpede că o vor suporta, oricât de grea ar fi, pentru a-și securiza independența și suveranitatea.

Partea plină a paharului

O prognoză făcută de Sta­tista în martie 2022 indică o creștere a PIB-ului Poloniei cu circa 4,2% anul acesta, ajus­tat în jos de la 4,8% înainte de război. În scenariul pesimist, care ia în calcul prelungirea conflictului și în 2023, și deci mai multe sancțiuni ale Occidentului împotriva Rusiei, PIB-ul Cehiei va crește cu aproape 1,3% în 2023, mult mai puțin față de pro­iecția de 4% estimată înainte de război.

Creșterea economică a celor 11 state membre din Europa Centrală și de Est va încetini cu 2-3% în medie anul acesta, po­trivit prognozei Scope Ratings din Berlin, care și-a ajustat totuși proiecția de la 4,6%, citează publicația regională SeeNews. Rata inflației în țări precum Bulgaria, Croația, România și Slovenia va crește foarte mult anul acesta. Este un efect al războiului, sancțiunilor, ruperii lanțurilor de aprovi­zio­nare, toate la un loc punând presiune pe prețurile bunurilor și ale materiilor prime. Mai mult, riscul inflației prelungite va pune presiune și pe exporturile întregii regiuni, mai precizează Scope.

Războiul și perioada postbelică vin și cu beneficii economice pentru partea de est a Europei. Bulgaria și-a propus să fie un hub energetic regional, Polonia urmărește să câștige din eforturile de reconstrucție ale Ucrainei. „Nicio țară occidentală nu are legături interguvernamentale atât de strânse cu Ucraina ca Polonia“, remarcă Okta­wian Zajac, de la Boston Consulting Group.

„Reacția întregii Europe Centrale și de Est față de criza din Ucraina va defini regiunea decenii la rând de acum“, este de pă­rere Sona Muzikárová, economist-șef al unui think tank din Bratislava, Globsec Po­licy Institute. Faptul că nu a cedat în fața presiunii crizei economice dureroase cauzate de război demonstrează răspunsul unitar și necesar în fața agresiunii unui stat față de alt stat.

Acest articol a apărut în numărul 140 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty