Care sunt principiile de investiții și filozofia de afaceri care au stat la baza ascensiunii lui Warren Buffet pentru a ajunge cel mai bogat om din lume

Chiar dacă rangul de cel mai bogat om se dovedește efemer, principiile de investiții și filosofia de afaceri care au stat la baza ascensiunii lui Warren Buffett (94 de ani) și a companiei Berkshire Hathaway au rezistat testului timpului. Secretul succesului său? „Sunt un investitor mai bun pentru că sunt om de afaceri și un om de afaceri mai bun pentru că sunt investitor.“ 

În octombrie 1993, americanul Warren Buffett devenea pentru prima dată liderul topului Forbes, cu o avere netă de apro­ximativ 8,3 miliarde de dolari, devansându-l pe vechiul său prieten Bill Gates. A avut nevoie de două decenii pentru a face din Berkshire Hathaway un munte de bani, la o rată me­die de creștere de 29% pe an, remarca o analiză publicată de CNN anul trecut, când site-ul televiziunii americane a ți­nut să mar­cheze aniversarea a 93 de ani cu un profil amplu al le­gen­darului investitor.

Warren Edward Veirdo Buffett, poate cel mai cunoscut in­vestitor-descoperitor de acțiuni subevaluate, a marcat primul său succes notabil când a convertit o fabrică de textile în declin în motorul financiar a ceea ce avea să devină cel mai de succes holding din lume. Cunoscut sub numele de „Ora­colul din Omaha“ pentru abilitatea sa de a investi, Buffett a acumulat o avere personală de peste 130 de miliarde de dolari, conform Forbes, și continuă să inspire legiuni de fani loiali, care anual ajung la așa-numitul „Woodstock al ca­­pitaliștilor“, în Omaha, Nebraska, pentru a avea ocazia să-l asculte vorbind la adunarea anuală organizată de Berkshire Hathaway.

ÎNCEPUTUL

Buffett s-a apucat să investească de la o vârstă fragedă, cumpărând cu 38 de dolari prima sa acțiune când avea 11 ani, conform ediției americane a revistei Forbes, și a depus prima declarație de im­pozit la vârsta de 13 ani. Prima investiție imobiliară a fă­cut-o la 14 ani.

În adolescență, câștiga aproximativ 175 de dolari pe lună livrând The Washington Post, adică mai mult decât profesorii săi, de exemplu. Ulterior, Berkshire Hathaway a ajuns să de­țină aproape 30% din The Washington Post, timp de 40 de ani, până la vânzarea participației în 2014. Buffett a acumulat echi­va­lentul a 53.000 de dolari până la vârsta de 16 ani, vân­zând și calendare, mingi de golf folosite sau timbre.

S-a format sub ochii unui alt legendar descoperitor de ac­țiuni-comori, investitorul Benjamin Graham, pe când studia la Universitatea Columbia (Harvard îl respinsese).

Apoi, Buffett a făcut echipă cu Charlie Munger pentru a cum­păra Berkshire Hathaway, compania de textile aflată în dificultate, pe care a folosit-o ulterior ca vehicul pentru a achi­­ziționa alte afaceri și a face investiții.

De fapt, cea mai importantă lecție învățată când a cum­pă­rat prima sa acțiune a fost să achiziționeze, să păstreze acți­u­nile și să nu urmărească piețele prea îndeaproape. „Indiferent de ceea ce spun titlurile de presă, afacerile americane vor merge bine în timp“, obișnuia să spună Warren Buffett. „Din când în când ne abatem de la drum din cauza unor «bule», dar acestea nu au cum să ne scoată de pe șine permanent.“ De fapt, când a cumpărat prima sa acțiune, în 1942, titlurile din presă arătau foarte rău, remarca Buffett. „Pierdeam răz­boiul în Pacific.“

EDUCAȚIA

Buffett, născut pe 30 august 1930, în Omaha, Nebraska, a fost al doilea dintre cei trei copii și singurul bă­iat al familiei. Tatăl său era broker de acțiuni și congresmen american, cu nu mai puțin de patru mandate. Deși republican, Howard Homan Buffett a susținut opinii libertariene.

Warren Buffett a fost interesat de mic să facă bani. La îndemnul tatălui său, a candidat la Universitatea din Pennsylvania și a fost ac­ceptat la vârsta de 16 ani. A preferat însă după doi ani să se transfere la Universitatea din Nebraska.

După absolvire a fost din nou convins de tatăl său de cât de importantă este educația și a fost încurajat să urmeze un masterat. Harvard l-a respins, Universitatea Columbia l-a acceptat. Buffett a studiat sub Benjamin Graham, părintele in­vestițiilor, iar perioada masteratului a devenit baza unei cariere legendare, chiar dacă începutul a fost lent.

După absolvire, Graham a refuzat să-l angajeze pe Buffett, sugerându-i chiar să evite o carieră pe Wall Street. Motivul era că Graham însuși fusese respins de firmele de pe Wall Street, mulți speculând că motivul ar fi fost etnia (era evreu). Așa se face că Graham a făcut o politică din a angaja doar evrei pentru compania sa de pe Wall Street. Buffett s-a întors în Omaha pentru a lucra la firma de brokeraj a tatălui său. S-a căsătorit cu Susan Thompson în 1952. După trei ani, Graham și-a schimbat părerea și i-a oferit totuși lui Buffett un loc de muncă în New York.

Spre deosebire de Benjamin Graham, Buffett a vrut să pri­vească dincolo de cifre și să se concentreze pe echipa de ma­nagement a unei companii și pe avantajul ei competitiv, atunci când avea în vedere o investiție.

CONCEPT DEZVOLTAT

Ajuns în New York, Buffett a avut șansa de a dezvolta teoriile de investiții învățate de la Graham. Care era filosofia lui Graham? Să găsească mici comori, adică acțiuni, care se vindeau la un discount substanțial față de valoarea lor intrinsecă, așa cum o numea. Buffett a preluat conceptul, dar a fost interesat să-l ducă chiar un pas mai departe.

În 1956 s-a întors în orașul natal și a lansat Buffett Associa­tes. În 1962, la vârsta de 32 de ani, și în echipă cu asociatul său, Charlie Munger, devenise deja milionar.

Cei doi au ajuns să rafineze filosofia lui Graham – priveau ti­pul lor de investiții ca fiind mai mult decât o încercare de a stoarce ultimii dolari dintr-o afacere muribundă pe care o cum­părau. Așa au ajuns să cumpere Berkshire Hathaway, o fa­brică de textile în prag de faliment. Ceea ce a început ca o in­vestiție clasică în stil Graham a devenit o investiție pe ter­men lung din momentul în care afacerea a fost redresată. Flu­xurile de numerar din afacerea cu textile au fost folosite pentru a finanța apoi alte investiții. Evident că, în cele din urmă, făbricuța a ajuns să fie eclipsată de celelalte dețineri. În 1985, Buffett a închis-o, dar a continuat să folosească numele, dezvoltând-o ulterior în holdingul de multe miliarde pe care-l controlează azi.

ASCENSIUNEA

Când cumpăra acțiuni în 1962 la Berkshire Hathaway, Buffett a fost sedus de costul scăzut al acestora com­parativ cu valoarea contabilă și cu capitalul de lucru net. A achiziționat pachetul majoritar în 1965. Acțiunile se tranzacționau în jur de 8 dolari când Buffett le-a cumpă­rat, pentru a urca la aproape 20 de dolari la sfârșitul anilor 1960, când a devenit chiar el chief executive officer (CEO). As­tăzi, ac­țiunile Berkshire Hathaway de clasa A se tranzac­țio­nează la peste 550.000 de dolari. Holdingul deține mai mult de 65 de companii în total, cu o capitalizare de piață care pe 10 septembrie era de 999,54 miliarde de dolari.

Cum a reușit? Cu profiturile fabricii de textile, a cum­pă­rat alte companii, printre care și firma de asigurări de viață National Indemnity. Buffett a descoperit că, la companiile de asi­gurări de viață, important este capitalul rămas după plata pri­melor, dar înainte de plata despăgubirilor. Buffett a putut folosi acest capital de manevră, disponibil, pentru a investi mai departe, cumpărând afaceri care puteau genera mai mulți bani și tot așa.

A cumpărat See’s Candy în 1972, o achiziție care a generat cash consistent pentru noi investiții. Au urmat investiții în Ame­rican Express, Bank of America, Coca-Cola și Apple, prin­tre altele. S-a concentrat pe branduri solide și pe afaceri viabile economic. A cumpărat pe termen lung, preferând să-și păstreze investițiile.

Flerul lui s-a dovedit uluitor – cele mai multe acțiuni s-au apreciat teribil de-a lungul timpului. A pariat doar pe firme cu mana­ge­ment inovator, orientat spre acționari și cu marje mari de profit. A căutat mereu afaceri cu fundamente solide, dar, când au fost de cumpărat, cu discount.

FILANTROPUL

Ce face Buffett cu averea sa, se întreabă foarte mulți. Răspunsul scurt și simplu, poate foarte neaș­teptat pentru unii – o dăruiește. Miliardarul măr­turisea pentru BBC News în 2006 că nu este un entuziast al averii dinastice, mai ales când sunt câteva miliarde de oa­meni mult mai puțin norocoși.

În 2006 uimea planeta, când anunța că va dona cea mai mare parte a averii sale către Fundația Bill & Melinda Gates. Considerată una dintre cele mai mari și transparente organi­zații caritabile din lume, fundația se concentrează pe pro­bleme de sănătate globală, biblioteci din SUA sau școli la nivel global, printre altele. Iar de la an la an, suma de bani do­nată crește, odată cu valoarea acțiunilor Berkshire.

În ianuarie 2024, Buffett surprindea încă o dată. Într-un in­terviu acordat cotidianului The Wall Street Journal, a anun­țat că tocmai și-a revizuit din nou testamentul și că nu inten­ționează să continue donațiile către Fundația Bill & Melinda Gates după moartea sa. Va direcționa averea într-o nouă en­titate caritabilă, supravegheată de cei trei copii ai săi, a de­taliat Buffett. Tot el a precizat că a decis schimbarea și a elaborat noul plan datorită încrederii pe care o are în valorile copiilor săi și în modul în care aceștia îi vor distribui averea.

Toți cei trei copii ai lui Buffett – Susan Alice, Howard Graham și Peter – au propriile organizații filantropice. Anterior schimbării, Buffett spusese în repetate rân­duri că testamentul său prevedea ca mai mult de 99% din ave­rea sa să fie virată către cauzele filantropice ale Fundației Bill & Melinda Gates și ale celor patru organizații caritabile conectate la fa­milia sa: Fundația Susan Thompson Buffett, Fundația Sherwood, Fundația Howard G. Buffett și Fundația NoVo.

Deocamdată însă, Buffett continuă donațiile către Fun­da­ția Gates. „Warren Buffett a fost extrem de generos cu Fun­dația Gates prin mai mult de 18 ani de contribuții și sfaturi“, a spus Mark Suzman, directorul executiv al fundației, într-o declarație pentru CNN. „Suntem profund recunoscători pentru cea mai recentă donație a sa și pentru contribuțiile totale de aproximativ 43 de miliarde de dolari la munca noastră.“ Melinda Gates a părăsit organizația pe 7 iunie, dar fundația nu și-a schimbat încă numele.

Buffett a donat către cele patru organizații caritabile conduse de familia sa 870 de milioane de dolari anul trecut și 750 de milioane de dolari în 2022.

INVESTIȚII À LA BUFFETT

Filosofia de investiții a miliardarului american se bazează pe principiul achiziționării de ac­țiuni în companii despre care crede că sunt bine sau chiar foarte bine gestionate, dar subevaluate. Când face o achi­ziție, intenția lui este să dețină pachetul pe termen nedefinit. Coca-Cola, American Express și Costco au bifat toate criteriile sale și se află deja de mulți ani în portofoliul Berkshire Hathaway.

În multe cazuri, Buffett a achiziționat companiile în tota­li­tate și a păstrat de fiecare dată managementul. Câteva dintre companiile mai cunoscute care se încadrează în această categorie includ See’s Candies, Fruit of the Loom, Dairy Queen, Pampered Chef Ltd. și GEICO.

Buffett nu s-a abătut de la această filosofie nici când acțiu­nile din din IT erau foarte populare. Cunoscut drept un teh­no­fob, nu s-a lăsat impresionat de succesul din anii 1990 al companiilor din IT. A rămas pe poziții și a refuzat să inves­tească în cele care nu îndeplineau criteriile lui consacrate. Și-a atras, evident, disprețul experților de pe Wall Street și a fost considerat de mulți un om depășit de vremuri. Doar că pră­bușirea sectorului la momentul bulei dot-com a adus fa­li­mentul multora dintre acei experți. Profiturile lui Buffett s-au dublat.

Warren Buffett și-a construit, așadar, averea prin achiziții atent stu­diate, pe care le-a făcut la momentul oportun și pe ter­men lung. „Dacă nu ești dispus să deții o acțiune timp de zece ani, nici măcar nu te gândi să o deții timp de zece mi­nute“, scria în 1996 într-o scrisoare adresată acționarilor com­­pa­niei Berkshire Hathaway. Un alt citat care a făcut ca­rieră a apărut prima dată în 2008 în The New York Times – „O re­gulă simplă îmi dictează achizițiile: fii precaut când alții sunt lacomi și lacom când alții sunt precauți“.

ECONOMUL

În 1952, Buffet s-a însurat cu Susan Thompson. S-au separat în 1977, dar au rămas căsătoriți până la moar­tea ei, în 2004. Au avut trei copii, Susie, Howard și Peter. Fosta soție i-a prezentat-o pe Astrid Menks, o chelneriță, iar cei doi s-au căsătorit în august 2006. Când s-a născut Susie, Buffett a transformat un sertar de comode într-un pătuț pentru ea, conform biografiei scrise de Roger Lowenstein din 2008 despre miliardar. Iar pentru al doilea său copil, Ho­ward, a împrumutat un pătuț.

În ciuda statutului de multimiliardar, Buffett a trăit mult timp un stil de viață relativ modest. De altfel, a mărturisit în tre­cut pentru CNBC și Yahoo Finance’s că „nu a avut nicio­dată o mare apetență pentru case, tot felul de lucruri sau pen­tru mașini“. A povestit că are aproximativ 20 de costume, toate făcute în China de designerul Madame Li, conform CNBC, cu care are o lungă prietenie. Are aceeași tunsoare de 18 dolari de mulți ani, făcută la o frizerie din aceeași clădire cu biroul său. Povestea pentru Fortune că mănâncă la fel „ca un copil de 6 ani“ – își ia micul-dejun de la McDonald’s aproape zilnic, pe drumul spre muncă. În 2017 dădea 3,17 dolari pe comanda la McDonald’s, unde lăsa suma exactă, relata chiar el în documentarul HBO „Becoming Warren Buffett“. Și bea cel puțin cinci Coca-Cola pe zi.

Locuiește și astăzi în casa cu cinci dormitoare pe care a cum­părat-o în 1958 cu 31.500 de dolari, în Omaha (Nebraska). O numea, într-o scrisoare către acționarii companiei Berkshire, „a treia cea mai bună investiție“ pe care a făcut-o vreo­dată (acum valorează aproximativ 1,4 milioane de dolari, conform Zillow). Ia masa la restaurante locale, unde preferă un hamburger sau o friptură. Ani la rând a evitat să-și cumpere un avion, iar când în cele din urmă a achiziționat unul, l-a bote­zat „Indefensible“, ca o recunoaștere publică a criticii sale cu privire la banii cheltuiți pe avioane.

Salariul anual al lui Buffett la Berkshire Hathaway a fost și în 2023 de doar 100.000 de dolari, același ca în ultimii 40 de ani. A rambursat companiei 50.000 de dolari, parțial pentru a aco­peri apelurile personale și costurile poștale. În schimb, Berkshire Hathaway a cheltuit triplu față de salariul anual al lui Buffett – 313.595 de dolari – pentru securitatea personală și a casei sale anul trecut, conform raportului anual al companiei.

Cum își cheltuie averea miliardarul econom, ridică întrebarea și cei de la Business Insider. Cu o avere estimată la 135 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index, președintele și CEO-ul de 94 de ani al companiei Berkshire Hathaway este a zecea cea mai bogată persoană din lume.

Hobbyurile lui Buffett includ bridge, golf și cântatul la uku­lele. Adoră să joace bridge – uneori și peste opt ore pe săp­tă­­mână, dezvăluia la un moment dat cotidianul The Washing­ton Post. Petrece mult timp citind și îi place de tânăr să cânte la ukulele. Spunea în 2020 că are o colecție de 22 de ukulele.

Anul trecut, Buffet deținea aproximativ 16,45% din hol­din­gul Berkshire Hathaway – o participație evaluată pe 10 septembrie 2024 la peste 145 de miliarde de dolari.

CEA MAI COSTISITOARE DECIZIE

În urmă cu două decenii, Oracolul din Omaha lua o decizie de miliarde, remarcă o analiză realizată de Forbes în cheia „ce-ar fi fost dacă“, din 9 iulie. Warren Buffett șoca lumea în 2006, când anunța că-și va dona aproape toată averea. Din 2006 până azi, Buffett a donat peste 55 de miliarde de dolari din acțiunile Berkshire Hathaway în scopuri caritabile, inclusiv un cadou de 5,3 mi­­liarde de do­lari făcut la sfârșitul lunii iunie, care l-a retrogradat cu două locuri (pe locul opt) pe lista Forbes a celor mai bogați oameni din lume.

Ei bine, dar cum ar fi fost dacă Buffett, probabil cel mai mare filantrop din istorie, ar fi decis să păstreze toate acțiu­nile Berkshire? Buffett deținea 474.998 de acțiuni de clasă A, în valoare de aproximativ 43 de miliarde de dolari, atunci când a făcut acel anunț istoric, în vara lui 2006. Dacă ar fi păstrat toate acele acțiuni până astăzi, ar fi avut acum acți­uni în valoare de 292 de miliarde de dolari.

Adăugând circa 1 miliard de dolari în acțiuni de clasă B și investiții personale, un Buffett mai puțin caritabil ar fi avut o avere de aproximativ 293 de miliarde de dolari. Asta l-ar fi făcut cu aproximativ 66 de miliarde de dolari mai bogat de­cât nr. 1 mondial, Elon Musk (a cărui avere era eva­luată de Forbes, pe 10 septembrie, la 247,1 miliarde de dolari).

Cu alte cuvinte, dacă Warren Buffett nu ar fi decis să în­ceapă să-și doneze averea, ar fi fost cu ușurință cel mai bogat om de pe Pământ. Conform estimărilor făcute de Forbes, ar fi fost aproape de a doborî recordul pentru cea mai mare avere înregistrată vreodată, stabilit în 2021, când Musk a depășit

pentru scurt timp 300 de miliarde de dolari. Cu 293 de miliarde de dolari, Buffett ar fi putut cumpăra per­­sonal întreaga cor­porație McDonald’s sau toate acțiunile companiei Coca-Cola.

În schimb, Buffett, renumit pentru modestia sa, muncește pentru a dona mai mult de 99% din averea sa, în principal către cinci fundații alese de el, fiecare donație anuală fiind cu 5% mai puține acțiuni decât cea din anul anterior. „Înde­pli­nind această promisiune de 99%, familia mea și cu mine nu vom renunța la nimic din ceea ce avem nevoie sau ne do­rim“, scria Buffett. „Voi continua să trăiesc într-un mod care îmi oferă tot ceea ce mi-aș putea dori în viață.“

În 2010, Buffett a cofondat The Giving Pledge, împreună cu soții Bill și Melinda Gates, pentru a-i încuraja și pe alți miliardari să doneze cel puțin jumătate din averile lor în scopuri caritabile. Buffett s-a retras din funcția de administrator al Fundației Gates în 2021. Melinda Gates a divorțat de Gates în același an și a părăsit fundația pentru a-și dezvolta propriile inițiative.

Cei trei copii ai lui Buffett și o fundație numită după soția sa decedată au primit restul acțiunilor ca donații destinate în mod special organizațiilor caritabile alese de ei. Peste 4,8 miliarde de dolari în acțiuni (la momentul donațiilor) au mers către Fundația Susan Thompson Buffett, care se con­cen­trează pe sănătate și educație.

Buffett plănuiește să continue să doneze acțiuni celor cinci fundații în fiecare an până la moartea sa. Postum, executorii averii sale vor fi transferat mai mult de 99% din ave­rea sa în scopuri caritabile. „Societatea are o utilizare pentru banii mei“, scria în 2021 Buffett. „Eu nu.“

Cea mai proastă investiție

În povestea de succes a lui Warren Buffett există și cea mai proastă investiție – o benzinărie Sinclair.

• LA 21 DE ANI. ­­Buffett a cumpărat-o în 1951, la vârsta de 21 de ani, împreună cu un prieten, iar afacerea a fost constant depășită de stația Texaco.
• 000 DE DOLARI. ­­În cele din urmă, Buffett a pierdut cei 2.000 de dolari investiți din averea sa totală de 10.000 de dolari la acea vreme, după cum apare menționat în cartea „The Deals of Warren Buffett, Volume 1: The First $100M“, a lui Glen Arnold.

Buffett & Coca-Cola

Astăzi, Coca-Cola nu este doar băutura preferată a lui Buffett, ci și a patra cea mai mare deținere a companiei Berkshire Hathaway, după valoarea de piață.

• DEȚINERE. ­­Warren Buffett a cumpărat în 1988 acțiuni ale companiei Coca-Cola (KO) în valoare de peste

1 miliard de dolari, o sumă echivalentă atunci cu 6,2% din companie. Achiziția a devenit la acea vreme cea mai importantă poziție din portofoliul companiei Berkshire Hathaway. Conform Berkshire Hathaway Portfolio Tracker, realizat de CNBC, holdingul deține un pachet de 9,3% în valoare de peste 27 de miliarde de dolari în companie. Cele 400 de milioane de acțiuni ale sale fac, de asemenea, ca acesta să fie cel mai mare acționar unic al corporației Coca-Cola.

• DECIZIE. ­­Cum de a decis însă șeful holdingului Berkshire Hathaway să facă această achiziție la acea vreme, când acțiunile se resimțeau puternic după prăbușirea pieței bursiere din 1987? Și cum de le-a păstrat atât

de mult? Buffett era convins că era o companie bună, cu o mare valoare, care putea face față concurenței și era pregătită să recupereze terenul pierdut. Participația în Coca-Cola a marcat o schimbare semnificativă în filosofia de investiții a lui Buffett.