Care sunt principalele provocări pe plan global în cel mai aglomerat an electoral din istorie

Am intrat de curând în cel mai aglomerat an electoral din istorie, cu alegeri în peste 60 de state, care totalizează jumătate din populația lumii. Și asta e doar una dintre provocările care se întrevăd la orizont.

De departe, cel mai mare interes îl suscită alegerile prezidențiale din Statele Unite, anunțate pentru luna noiembrie. Nu e încă destul de limpede dacă fos­tul președinte Donald Trump va putea reintra în cursă, însă de rezultatul scrutinului depinde arhitectura geopolitică globală din următorii patru ani. Una dintre marile întrebări este care va fi soarta răz­boiului din apropierea României, în cazul în care Trump – un critic al ajutorului acordat Ucrainei de Statele Unite – se va întoarce la Casa Albă.

Dobânzi mai mici

Dincolo de frământările politice, ne propunem să surprindem câteva dintre ten­dințele macroeconomice și din mediul de afaceri. Ca o notă generală, epoca dobânzilor mici nu se va întoarce prea curând, însă asta nu înseamnă că băncile centrale, în frunte cu Federal Reserve, vor fi la fel de stricte ca în 2022 și 2023 în termeni de politică monetară. Majoritatea analiștilor și traderilor se așteaptă ca banca centrală a Statelor Unite – un fel de barometru global în ceea ce pri­vește dobânda de referință – să opereze mai multe scăderi de-a lungul lui 2024. Asta, în condițiile în care prețurile vor continua să crească într-un ritm ceva mai suportabil față de anii trecuți – publicația britanică The Eco­nomist estimează că inflația planetei va fi în jur de 5%.

Aceeași publicație estimează că PIB-ul global va avea un avans de puțin peste 2%, pe fondul unei creșteri anemice a economiilor bogate. Țările aflate în curs de dezvoltare o vor duce ceva mai bine, cu mențiunea că, în China, vremea pașilor de uriaș s-a ter­minat (mai multe detalii, în paginile 41-43). Și Orga­nizația Națiunilor Unite privește cu mult pesimism perspectivele de creștere de anul viitor. În raportul „World Economic Situation and Prospects“, pe care îl publică la fiecare început de an, instituția esti­mează că PIB-ul global va înregistra o creștere de doar 2,4%, față de 2,7% – nivelul estimat pentru 2023. Cu alte cuvinte, economia lumii nu reușește să re­vină la nivelurile de dinaintea pandemiei, când rata anuală de creștere era de circa 3%. Viteza Uniunii Eu­ropene, unde efectele războiului din Ucraina se resimt mai acut, va fi de două ori mai mică decât cea a economiei globale.

Motorul principal al inflației a fost, fără îndoială, explozia prețurilor la energie. Însă, în pofida conti­nuării conflictului din Ucraina și izbucnirii con­fruntării dintre gruparea teroristă Hamas și armata israeliană, petrolul a încheiat 2023 cu un preț mai mic față de începutul anului, după cum observă un analist de la Oilprice.com. Este exact opusul a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 50 de ani, când o coali­ție de state arabe a invadat Israelul, declanșând Răz­boiul de Iom Kipur și o mare criză a petrolului.

În 1973, membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) Egipt, Siria și Tunisia au im­pus un embargou pe exporturile de petrol către Sta­tele Unite, Marea Britanie, Japonia și Țările de Jos, ca răspuns la ajutorul sub formă de armament și informații pe care acestea l-au acordat Israelului. În doar șase luni, prețul petrolului a crescut de la 3 dolari/baril la 11 dolari/baril.

Din fericire, povestea nu s-a repetat în 2023, asta și pe fondul unei cereri mai scăzute din partea Chinei. Cât despre 2024, în lipsa unor evenimente geopolitice majore, țițeiul ar putea rămâne sub nivelul de 100 de dolari/baril. Pe de altă parte, știm că există îngrijorări privind extinderea războiului dintre Ha­mas și Israel, în vreme ce mulți se întreabă dacă nu cumva e posibil să avem un al treilea conflict – în Taiwan.

Desigur, scumpirea energiei din anii trecuți a accelerat tranziția către energia regenerabilă. Cu toate acestea, dependența de resursele fosile rămâne ridicată. Cererea de energie verde va crește cu peste 10% și anul acesta, potrivit revistei The Econo­mist, însă circa 80% din consum va fi reprezentat de cărbune, produse petroliere și gaze naturale. Emisiile de carbon vor fi în continuare peste țintele de reducere a poluării – cam cu 70% mai mari decât în urmă cu trei decenii. Costul de producere a energiei verzi va continua să scadă, deși nu va putea absorbi cu totul inflația din 2022 și din 2023.

Tot mai bătrâni

Nu respiră tocmai cel mai curat aer, însă populația planetei trăiește mai mult decât în trecut, deci numărul persoanelor în vârstă crește. Conform unei cercetări a Organizației Națiu­nilor Unite, în 2021, unu din zece oameni avea 65 de ani sau peste, urmând ca în 2050 acest raport să fie de unu la șase. Reversul medaliei e că fertilitatea scade, implicit ponderea tinerilor din populația glo­bală. Acest dezechilibru are un impact serios asupra sistemelor de pensii și infrastructurii sanitare. Una dintre consecințe: se ascute competiția pen­tru per­­sonalul medical, mai ales în rândul statelor bogate.

Și, trecând într-un registru mai optimist, două dintre evenimentele care vor marca 2024 sunt Jocu­rile Olimpice de vară de la Paris și Campionatul Eu­ropean de fotbal. Acestea, dacă mai punem la so­coteală campania electorală din Statele Unite, vor duce la creșterea cheltuielilor de publicitate la nivel global. Dentsu, un colos media din Japonia, esti­mează că investițiile în advertising vor crește cu peste 4,5% anul acesta, peste jumătate din acest volum fiind direcționat către mediile digitale. Avântul digitalului și al inteligenței artificiale vine la pachet și cu nevoi de reglementare mai mari, inclusiv din partea autorităților americane, care, de multe ori, sunt de părere că autoreglementarea este cea mai bună soluție.

Să ne amintim de semnele de întrebare ridicate în jurul motivului care a stat în spatele demiterii lui Sam Altman de la conducerea companiei OpenAI, care pare să conducă revoluția inteligenței artificiale. Mai multe voci, în frunte cu flamboaiantul Elon Musk, l-au suspectat pe ilustrul manager că ar fi ascuns Consiliului de Administrație faptul că Open­AI a reușit să dezvolte tehnologia până la nivelul la care poate depăși inteligența umană. Cert este că Altman s-a întors la conducerea companiei după doar patru zile, iar Microsoft, principalul acționar, s-a asigurat că episodul nu se va repeta, printr-o schimbare a regulilor de guvernanță corporativă.

Un ghimpe în coastă

Inteligența artificială va continua să nască dispute, mai ales într-un an electoral atât de intens. Deepfakeuri cu personalități po­litice angajate în cursa electorală, viralizate pe re­țelele sociale, vor influența soarta alegerilor, chiar dacă nu decisiv.

De asemenea, inteligența artificială va fi, în conti­nuare, un ghimpe și în coasta actorilor și scenariș­ti­lor de la Hollywood. Utilizarea ei a fost unul dintre principalii declanșatori ai grevelor de anul trecut, însă tentația studiourilor de a o folosi e prea mare, în încercarea de a întoarce publicul în sălile de ci­ne­ma la nivelurile din 2019. Apropo, o companie din Marea Britanie a anunțat recent că, anul acesta, îl va „aduce“ pe Elvis Presley pe scenă, în variantă di­gitală, cu ajutorul inteligenței artificiale.

Strict din punctul de vedere al businessului, teh­no­logia va fi un domeniu fierbinte și în 2024, chiar dacă începutul de an nu a fost foarte spectaculos pentru indicele Nasdaq Composite, cel care mă­soară performanța principalelor acțiuni tech. Companiile vor continua să caute instrumente AI pentru reduceri de costuri și creșterea productivității. Cu toate acestea, jucătorii din domeniul AI vor rămâne și în 2024 departe de marjele de profit visate – in­ves­tițiile în cercetare sunt încă ridicate.

Piața de capital va redeveni, din ce în ce mai mult, un mijloc de finanțare pentru companii, după o perioadă de apatie. Lucrurile au mers atât de prost pe bursele mari, încât listarea companiei Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB) – o piață relativ mică – a fost propulsată în topurile globale. Cu siguranță, nu trebuie să sperăm că 2024 va readuce euforia IPO-urilor (oferte publice inițiale) care a marcat 2020 și 2021, notează Financial Times. Investitorii nu vor mai „înghiți“ prea curând evaluările scandalos de mari din acea perioadă. Pe de altă parte, în ciuda pesimismului de la începutul anului trecut, indicii bursei americane au încheiat 2023 la maxime istorice sau aproape de aceste repere.

Poposind încă un pic în sectorul financiar, băn­cile își vor vedea profiturile intrând la apă, din cauza scăderii dobânzilor, iar acolo unde e cazul, pe fondul unor suprataxe pe cifra de afaceri (inclusiv în România) sau pe veniturile din dobânzi. In­sti­tuțiile de credit își vor eficientiza activitatea prin continuarea procesului de digitalizare și reducere a rețelelor de sucursale fizice. Concurența din fintech nu le va mai speria atât de mult ca în anii trecuți, pentru că investitorii financiari nu vor mai pompa la fel de mult în acest sector, fiind preocupați de indicatori de performanță. De altfel, profitabi­litatea rămâne grija numărul unu a tuturor investitorilor.

O jumătate de milion de dolari

După ce s-a apreciat cu peste 150% în 2023, bitcoinul – cea mai populară criptomonedă din lume – ar putea avea un nou an de vis. Potrivit unor specialiști consultați de CNBC, prețul monedei ar putea sări până la 500.000 de dolari, adică de șapte ori mai mult față de recordul de 69.000 de dolari atins către finalul lui 2021. Scandalurile penale din jurul companiilor FTX și Binance au afectat masiv industria criptomonedelor, însă aducerea în fața justiției a fondatorilor celor două platforme a avut efecte benefice. Adepții scenariu­lui că un bitcoin va ajunge să valoreze anul acesta o jumătate de milion de dolari se bazează pe două ele­mente: recompensa pentru „minarea“ criptomonedei va fi înjumătățită și, tot în 2024, ar putea fi apro­bată înființarea unui fond tranzacționabil pe bursă (ETF) care să aibă drept bază moneda di­gi­tală.

Revenind cu picioarele pe pământ, se anunță un an destul de dificil pentru Elon Musk, cel mai bogat om din lume. Platforma de socializare X (fosta Twitter), pe care a cumpărat-o în 2022, ar putea intra în insolvență, pe fondul retragerii principalilor clienți de publicitate. Nici Tesla nu o duce prea strălucit. Pe lângă contextul de piață nefavorabil – anul trecut au fost trase mai multe semnale de alarmă privind o împotmolire a vânzărilor de mașini electrice –, trebuie să reziste în fața competiției venite de la pro­ducătorii din China, precum BYD Auto. Una peste alta, Tesla a fost nevoită să recheme în fabrică peste 3,5 milioane de automobile cu probleme teh­nice, vândute atât în Statele Unite, cât și în China. Dar Elon Musk este notoriu pentru capacitatea de a rezolva probleme care, pentru majoritatea, par drum închis.

Consumul, în general, nu-și va retrăi perioada de glorie. Capacitatea de a cheltui a clienților de retail rămâne afectată de dobânzile mari și de reducerea eco­nomiilor făcute în pandemie. Ca tendință univer­sal valabilă, migrația către online va continua, la fel ca în sectorul bancar. Cu toate acestea, avem și o no­tabilă excepție: lanțul german Aldi, renumit pentru o politică a prețurilor mici, se va extinde în Sta­tele Unite, prin achiziția a 400 de magazine în format fizic. Pentru moment, cota sa din piața ameri­cană e de 2%, însă produsele ieftine ar putea să atragă mulți clienți, după doi ani în care inflația a lăsat urme adânci.

Predicții „scandaloase“

E evident că predic­țiile nu sunt cel mai ușor demers din lume. De multe ori, acestea sunt cu totul contrazise de realitate – la început de 2023, de exemplu, mai toată lu­mea vorbea despre o iminentă intrare a Statelor Unite ale Americii în recesiune. Totuși, cu toate că acest lucru nu s-a întâmplat, scenariul continuă să stea în picioare.

Tocmai fiind dată dificultatea întreprinderii, banca daneză Saxo Bank face an de an – o tradiție care ține de vreo două decenii – un exercițiu invers: emite niște așa-zise „predicții scandaloase“, adică evenimente cu grad mic de probabilitate, însă mult prea ig­norate de toată lumea.

Apropo de cele de mai sus, bancherii de la Saxo își imaginează un 2024 cu un salt al prețului petrolului până la 150 de dolari/baril. Avalanșa de bani i-ar permite prințului Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite să preia franciza UEFA Champions League și să organizeze un campionat mondial de fotbal pe cont propriu. Într-un alt scenariu impro­babil, dar la fel de spectaculos, un deepfake AI de­clanșează o criză de securitate națională în Statele Unite. Și tot în SUA, alegerile sunt câștigate de Ro­bert F. Kennedy Jr – nepotul lui John Fitzgerald Kennedy – un împătimit adept al teoriilor conspirației, inclusiv a celor țe­sute în jurul asasinării unchiului său, acum mai bine de 60 de ani. E ceva de genul „când Trump și Biden se ceartă, alegătorii se plictisesc, iar un Kennedy câș­tigă“.

Nu în ultimul rând, acțiunile Coca-Cola și McDo­nald’s ar putea urca la cer, în condițiile în care medicamentele de tratare a obezității vor încuraja ali­mentația nesănătoasă – ceea ce va genera o criză de sănătate globală. (În realitate, mai multe guverne au declarat război hranei de tip fast-food – Canada vrea să limiteze publicitatea pentru acest tip de pro­duse, iar Polonia intenționează să interzică vânzarea băuturilor energizante copiilor.)

Însă, dincolo de nota oarecum amuzantă a pre­dic­­țiilor făcute de Saxo, un lucru e de reținut: imposibi­lul face parte din ecuație. Poate mai mult ca ori­când.

Provocările lui 2024 pentru România

România va trece prin patru tururi de scrutin în 2024 – de altfel, cel mai aglomerat an electoral din istoria lumii.

• Mai mici. Ratele la creditele bancare ar putea scădea, însă nu într-o proporție substan­țială. Deja vârfurile atinse de indicatorii ROBOR și IRCC, în funcție de care sunt calculate ratele, au fost lăsate în urmă.
• Sub control. Inflația ar putea crește pe termen scurt, ca urmare a implementării noului pachet fiscal, însă – în perspectivă – va rămâne în limite rezonabile.
• Cu timiditate. Piața de capital va egala cu greu per­for­manțele din 2023, unul dintre cei performanți ani din ultimul deceniu. Anul a început timid, cu o lichiditate scăzută și lipsă de interes din partea investitorilor.

Acest articol a apărut în numărul 178 al revistei NewMoney

FOTO: Getty