Care sunt premisele ca fondatorul Facebook să devină președintele Americii

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Acuzată că a distribuit propaganda pro-Trump în timpul campaniei și că a contribuit la în­­tre­­ți­­nerea unui climat de extremă polarizare, Face­­book se lovește de un val de critici. Fondatorul ei, Mark Zuckerberg, a început un turneu prin statele ame­­ricane prin care încearcă să le dezamorseze. Unii văd însă în asta pregătirea candidaturii pentru prezidențialele din 2020.

Tehnic vorbind, Mark Zuckerberg s-a aflat în concediu de paternitate din august încoace, de când soția sa, Priscilla Chan, a născut al doilea copil al cuplului, o fetiță. Chiar dacă directorul executiv al Facebook Inc. a stat departe de birou mai bine de o lună, nu a reușit totuși să evite ceea ce pare să devină al doilea job cu normă întreagă pentru el: gestionarea unor crize politice.

La începutul lunii septembrie, Facebook a făcut public faptul că a vândut pentru 100.000 de dolari spa­­țiu pentru reclame politice în timpul alegerilor pre­­zidențiale din SUA din 2016 către niște firme des­pre care ulterior a aflat că au legături cu guvernul rus. Congresmenii Richard Burr (Carolina de Nord) și Mark Warner (Virginia), unii dintre cei mai vechi membri ai comisiei senatoriale de informații, au anun­­­­țat că iau în calcul o audiere, caz în care Zu­­cker­­­­­berg s-ar putea să fie chemat să depună măr­­tu­­rie.

Între timp, consilierul special Robert Mueller a făcut din cazul Facebook centrul de greutate al anchetei sale privind implicarea guvernului rus în campania prezidențială a lui Donald Trump. Pe 21 septembrie, Zuckerberg a anunțat că Facebook va lua mai multe măsuri pentru a limita în viitor orice inter­fe­rențe similare în procesele electorale și spune toto­dată că a predat înregis­­trări și documente solicitate de Mueller. Ceea ce su­­ge­­rează că acesta din urmă a avut un mandat de per­­cheziție și că este convins că ceva ilegal s-a pe­­tre­­cut pe platforma lui Zuckerberg.

PREA MARE, PREA PUȚIN MONITORIZAT. Anchetele privind legăturile cu Rusia complică eforturile acestuia de a ralia un sprijin mai consistent pentru platforma sa. Chiar dacă Facebook se bucură de o pro­fitabilitate-record – valoarea de piață a crescut mai mult decât dublu din 2015, ajungând la 500 de miliarde de dolari, făcându-l pe Zuckerberg a cincea cea mai bogată persoană din lume –, compania sa este puternic criticată că a distribuit propaganda pro-Trump în timpul campaniei electorale (una dintre ști­rile care s-au viralizat pe Facebook a fost cea po­tri­vit căreia Papa Francisc l-ar susține pe Donald Trump la Casa Albă) și că a contribuit la întreținerea unui climat de extremă polarizare.

Pe 14 septembrie, ProPublica a informat că a reu­șit să cumpere reclame care vizau utilizatori în pre­ferințele cărora erau listate sintagme sau cuvinte de genul „cum să dai foc evreilor“ sau „antisemit“.

Facebook a schimbat prompt sistemul de reclame pentru a împiedica repetarea acestei situații, dar episodul le-a furnizat muniție celor care cred că gigantul online este deja prea mare și prea puțin moni­torizat. Și în afara SUA, mai ales în Europa, Facebook are probleme cu reglementatorii tot mai agresivi care suspectează modul în care folosește datele utili­zatorilor.

În SUA, Zuckerberg a devenit o țintă mare și apeti­santă atât pentru politicienii democrați, care-l văd ca pe un monopolist devorator de media, cât și pentru republicanii naționaliști care îl flutură drept exemplul perfect de companie globalizată împotriva că­reia luptă.

Din ianuarie, Zuckerberg a început un tur al mai multor orașe americane într-un efort de a combate aceste critici. Organizat de David Plouffe, fostul director de campanie al lui Barack Obama și director în cadrul organizației filantropice fondate de Zucker­berg, turul este în plină desfășurare și este fotodo­cu­mentat pentru publicația Newsweek de un fost fotograf prezidențial. În cea mai mare parte a călă­to­riei, fondatorul Facebook este însoțit de bodyguarzi care seamănă cu ofițeri din serviciul secret.

VIITORUL PREȘEDINTE AL SUA? Optica acestor mu­tări și oamenii pe care Zuckerberg i-a angajat pen­tru a le orchestra i-au determinat pe unii să spe­culeze că turneul este mai mult decât un demers de lustruire a imaginii. Nu l-a angajat doar pe Plouffe, ci pe mai mulți foști oficiali de la Casa Albă din Admi­nistrația Obama, dar și pe analistul sondajelor de opinie care a lucrat pentru Hillary Clinton. Și încă un posibil indiciu. În decembrie trecut, Zuckerberg dez­văluia printr-o postare pe Facebook că nu mai este ateu. „Cred acum că religia este foarte impor­tantă“, scria pe contul personal.

De când a intrat în concediu de paternitate, Zu­ckerberg a strâns bani pentru ajutorarea victime­lor uraganelor Harvey și Irma, a anunțat investiții de 75 de milioane de dolari într-un nou proiect interna­țional în domeniul sănătății etc. Implicarea politică a lui Zuckerberg a fost atât de puternică încât într-o noapte de august (pe când bebelușul probabil dormea) a avut timp de mai multe ore schimburi aprinse pe Facebook cu troli antiimigraționiști.

Una dintre cele mai răspândite explicații pentru toate aceste acțiuni, împărtășită chiar de unii membri ai Administrației Trump, este că fon­datorul Facebook se pregătește de o nominalizare din partea democraților pentru alege­rile din 2020, când va avea 36 de ani. „Ar fi for­­midabil, dacă ar candida“, crede Alex Co­nant, strateg republican și fost director de comu­nicare al campaniei pentru prezidențiale a senatorului de Florida, Marco Rubio. „Este ca și cum, acum 50 de ani, publisher-ul publi­cației The New York Times ar fi candidat la pre­ședinție. Cu excepția faptului că Facebook este mult mai influent decât a fost vreodată publicația amintită.“

Zuckerberg neagă că va candida și se arată chiar iritat de această speculație. Într-un interviu acordat Bloomberg BusinessWeek, în iunie, la sediul Facebook din Menlo Park (California), spune că înțelege că oamenii vorbesc pe la colțuri, dar și oamenii trebuie să înțeleagă că toate eforturile sale și ale companiei sunt menite să facă din această lume un loc mai bun.

Despre călătoriile din ultima vreme, insistă că fac parte dintr-un efort personal de cunoaștere, fără legătură cu politica. Este un autodidact care anual își asumă tot felul de provocări (a în­vățat mandarina într-un an). Și tot într-un an, și-a construit propriul robot inteligent, iar Morgan Freeman i-a furnizat vocea. Anul acesta, de pildă, și-a pro­pus o mai bună cunoaștere a statelor din centrul Americii, adesea trecute cu vederea ca importanță în favoarea celor de pe Coasta de Est și de Vest.

Turneul lui Zuckerberg, care va mai bifa șase state până la Ziua Recunoștinței, nu este doar despre înțe­legere. Este și încercarea fondatorului Facebook de a arăta că nu este doar un afacerist căruia nu-i pasă dacă platforma socială pe care a născocit-o este fo­lo­sită pentru a posta poze cu bunicii sau pentru a me­diatiza antisemitisme.

Zuckerberg vrea ca americanii să-l înțeleagă și, înțelegându-l pe el, să înțeleagă Facebook. După cum el însuși formulează „oamenii au încredere tot în oameni ca ei, nu în instituții“. Un gând frumos, dar rămâne de văzut dacă Zuckerberg, ale cărui abilități de comunicare nu sunt chiar atât de bine antrenate precum cele de business, va avea câștig de cauză. A mai fost subestimat anterior – de Harvard, de con­cu­rență, chiar de Wall-Street, dar niciodată până acum nu s-a confruntat cu un cocktail atât de ostil de critici și monitorizare. Washingtonul este cu ochii pe el și pe Facebook.

ACTIVISM POLITIC. Din propriile mărturisiri, trezi­rea sa politică s-a petrecut cu aproape un an în urmă. „Cred că s-a întâmplat în timpul primarelor“, re­me­morează Zuckerberg. Trump era în plină ascensiune, grație mesajelor sale puternic naționaliste, pe care fondatorul Facebook le vedea ca pe un atac la filosofia platformei sale – conectivitate la nivel global. Cam în același timp, și Europa era luată cu asalt de curente pro-naționaliste.

Îmbrăcat sobru – pantaloni și teniși negri, tricou gri –, Zuckerberg își caută cu­vin­tele potrivite în timpul interviului, stând cocoțat pe marginea canapelei mo­derne din sala de conferințe complet trans­pa­rentă. „Vreau să spun că, de-a lun­gul exis­tenței companiei, ideea aceasta a conec­tării a cât mai mulți locuitori ai acestei Planete nu a fost nicio­dată con­si­derată controversată. Dar ceva, iată, s-a schimbat“, spune el.

Chiar dacă oficial niciodată nu a sus­ținut candidatul vreunui partid, Zuckerberg a făcut o trimitere la propunerea lui Trump de a construi un zid între SUA și Mexic în cadrul unei conferințe anuale a compa­niei,  în aprilie anul trecut. „În loc să construim ziduri, mai bine facem poduri. În loc să divizăm oamenii, mai bine facem cumva să-i aducem împreună“, a spus Zuckerberg atunci. A doua zi, presa era plină de titluri incendiare de genul: „Mark Zuckerberg îl atacă pe Donald Trump“.

În ciuda notorietății globale de care se bucură, a potenței financiare și a poveștii sale de viață demne de o ecranizare la Hollywood, Zuckerberg joacă în dezavantaj pe terenul politicii, după cum s-a putut vedea în zilele de după încheierea scrutinului prezi­dențial din 2016. „Personal, cred că ideea conform căreia știrile false apărute pe Facebook, au influențat votul – rețeaua re­pre­zintă oricum o infimă parte din conținutul electoral rulat pe toate canalele – este des­tul de trăznită. Alegătorii iau decizii pe baza expe­­rienței lor de zi cu zi“, a continuat el, în cadrul unei conferințe susținute pe 10 noiembrie. Neconvin­gător pentru că tot el dă ca argument, atunci când își curtează clienții de pu­blicitate (anu­al, Facebook înca­sează circa 28 de miliarde de dolari din recla­me), că utilizatorii platfor­mei iau decizii bazându-se pe ceea ce văd în rețeaua socială.

În plus, campania lui Trump s-a folosit masiv de re­țeaua socială. „Nu m-aș fi înhămat la acest efort, nici chiar pentru Trump, dacă nu mă bazam pe Facebook și pe o întreagă mașinărie de date“, spunea, în octom­brie trecut, fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, actualmente președintele executiv al Breitbart News.

„Suntem conștienți de forța platformei.“ În cea mai recentă carte a sa, Hillary Clinton vorbește despre cum Facebook l-a făcut, practic, președinte pe Trump. „Facebook este astăzi cea mai mare platformă de știri din lume. Cu o astfel de putere este nevoie de o responsabilitate pe măsură“, scrie aceasta.

MAI MARE = MAI RESPONSABIL. Zuckerberg și-a mai ameliorat poziția după ce remarcile lui despre alegeri au fost puternic criticate. Într-o videocon­fe­rință susținută în decembrie cu Sheryl Sandberg, director de operațiuni, a admis că Facebook are un anumit grad de responsabilitate pentru ce apare pe paginile sale. În ianuarie își anunța deja turneul prin statele americane.

Prima oprire, Texas. S-a întâlnit cu liderii religioși, a participat la un rodeo. În următoarele șase luni, incursiunile sale au evoluat spre un fel de platformă politică. Ascensiunea curentului naționalist, susține el acum, nu a fost generată de stagnarea economică în zonele rurale așa cum susținea Trump, ci mai curând de o stagnare socială. Din anii ’70, aderența la comunități – biserică, ligi sportive etc. a scăzut, observă Zuckerberg. „Este posibil ca o mare parte din provocările cu care ne confruntăm să fie în egală măsură și sociale, nu doar economice, pe fondul lipsei unei apartenențe la o comunitate, la ceva mai important decât noi înșine“, remarca Zuckerberg într-o scrisoare deschisă postată pe Facebook în luna februarie.

În sondaje realizate în rândul utilizatorilor, doar 100 de milioane dintre ei spun că folosesc Facebook pentru a se conecta cu grupurile pe care le consideră „semnificative“ pentru ei.  În orice alt context, este o cifră enormă, dar în cazul Facebook este doar 5% din baza de utilizatori. Zuckerberg consideră cifra ca fiind dezamăgitoare și le-a cerut angajaților să caute soluții să o mărească de zece ori. „Este nevoie de ani de zile, dar dacă reușim să aducem un miliard de oameni în aceste grupuri online, am putea întări din nou țesătura socială, mărind din nou apetitul oamenilor de a aparține unei comunități“, explică el.

COMUNITATEA FACEBOOK, 2 MILIARDE. Călă­toriile din turneul național l-au făcut pe Zucker­berg să regândească și anumite aspecte legate de funcțio­nalitatea rețelei sale sociale. Compania s-a bazat mult timp aproape exclusiv pe algoritmi pentru a împinge sub ochii utilizatorilor conținut video și știri cu care aceștia au mari șanse să interacțio­neze. Le-a cerut managerilor Facebook să îi trateze pe admi­nistratorii de grupuri la fel ca pe publicitari și ca pe dezvoltatorii de aplicații, să le dea instrumente să elimine conținutul agresiv. Într-o postare pe Facebook făcută în mai, anunța că va începe să încurajeze prieteniile pe Facebook între oameni care nu se știu în viața reală, pe lângă efortul de a interconecta grupurile de prieteni existente.

„Comunitatea Facebook“, sintagma cu care Zu­cker­berg se referă la propria companie, a depășit două miliarde de utilizatori. „Este o bornă importantă, dar în același timp înseamnă o mai mare responsabili­tate. Sunt seri în care merg la culcare și nu sunt sigur dacă am luat deciziile corecte“, mărturisește. Dezvă­luie faptul că a rescris misi­unea companiei. Vechiul credo al companiei „să facem lumea mai deschisă și mai conectată“ a fost înlocuit cu „să le dăm oamenilor puterea de a construi comu­nități și de a strânge legăturile dintre ei“. O frază care exprimă o nouă umanitate capabilă să facă față unită provocărilor actuale precum maladiile, poluarea agre­sivă, into­le­ranța și lipsa libertății, violența.

Reacțiile la aceste declarații și schimbări anunțate sunt amestecate. Publicațiile conservatoare spun că Zuckerberg vrea să lase impresia că va veni o zi când Facebook va înlocui bisericile, alții spun că mantra despre conectivitatea globală nu răspunde întrebă­rilor privind rolul pe care Facebook îl joacă ca orga­ni­zație media. Sunt critici nedrepte, dar sunt clar un semn că Zuckerberg a intrat într-o nouă fază a carie­rei sale – aceea în care orice spune este întors pe toate fețele pe pagini întregi de ziar sau la posturile de televiziune.

„Facebook nu pare să aibă o viziune coerentă des­pre rolul și puterea pe care le are“, crede Nicco Mele, director al Centrului pentru media, politică și politici publice Shorenstein din cadrul Harvard. Tot el arată că Facebook a făcut eforturi să gestioneze conținutul extremist existent pe platformă. „Este locul perfect unde un guvern sau alte organizații pot veni să-și pro­moveze ideile“, adaugă el.

În timpul interviului din iunie acordat Bloomberg, Zuckerberg admite că eforturile sale și ale companiei de a răspunde criticilor privind modul nociv în care unii folosesc platforma este un proces în plină desfă­șu­rare. „Suntem pe un teritoriu total necunoscut, ne­car­tografiat“, spune el.

Grație unui bloc de acțiuni care îi conferă prero­gative de supervot, Zuckerberg controlează deciziile în companie, chiar dacă are doar o deținere de 14%. Altfel spus, controlează o platformă media care ajunge la peste un sfert din populația lumii. Mai mult, anul trecut a propus emiterea unei noi categorii de acțiuni care i-ar permite să-și păstreze controlul chiar și în eventualitatea în care ar vinde o mare parte din pachetul de acțiuni. Cum a justificat eventuala mutare? Este necesară pentru a putea investi în cauzele sale filantropice – are o avere de 73 de miliarde de dolari, potrivit indexului Bloomberg Billionaires.

Planul lui Zuckerberg mai include o clauză inte­resantă – ar putea păstra controlul companiei chiar și dacă ar accepta o funcție publică. Întrebat de această clauză, a spus că nu poate da detalii, dar că nu este vorba de o candidatură la președinție, ci mai curând eventualitatea de a avea un rol temporar în guvern pe domeniul tehnologic sau științific.

„Există un mit că interesele de afaceri nu se ali­niază cu interesele oamenilor. Eu cred că sunt foarte aliniate“, a ținut să le spună jurnaliștilor de la Bloomberg.

Comunitatea globală

Fondată în 2004, Facebook a ajuns azi cea mai mare platformă media pe care o folosește mai bine de un sfert din populația lumii. Valoarea de piață a companiei – 500 de miliarde de dolari.

• CIFRE AMERICANE. Până în 2018, Facebook va avea 169,2 milioane de utilizatori în SUA. 53% din utilizatorii rețelei sociale sunt femei, restul bărbați. 87% din utilizatorii online au vârste între 18 și 29 de ani. 74% din utilizatori au liceul terminat. 72% din utilizatorii de Facebook au venit de peste 75.000 de dolari.
• CIFRE GLOBALE. La fiecare 20 de minute, sunt distribuite 1 milion de linkuri, trimise 20 de milioane de cereri de prietenie și 3 milioane de mesaje. Zilnic, utilizatorii fac 55 de milioane de actualizări ale statusului lor. Facebook este disponibil în 101 limbi.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Max Chafkin și Sarah Frier; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images