Care sunt direcțiile de dezvoltare ale Bursei de Valori București

Şefii Bursei de la Bucureşti speră ca entuziasmul ultimului an să aducă noi emitenţi şi investitori pe piaţa locală de capital, dar şi mult râvnitul titlu de piaţă emergentă.

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are, începând din acest an, un nou şef. Adrian Tănase (a cărui numire nu fusese avizată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară până la închiderea ediţiei) vine de la cel mai mare investitor insti­tuţional în piaţa de capital din România, NN Pensii. „Tănase a susţinut permanent dezvoltarea pieţei. Ca viziune, împărtă­şeşte dorinţa upgradării pieţei de capital la statutul de piaţă emergentă“, spune Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB, adăugând că do­reşte să nu dezvăluie alte detalii despre mandatul cu care board-ul Bursei de la Bucureşti l-a investit pe noul CEO.

În ciuda unui 2017 marcat de multe reuşite, promovarea pieţei de capital din liga burselor „de frontieră“ continuă să fie dependentă de listarea producătorului de energie Hidroelectrica. Anghel spune că s-au făcut câţiva paşi în această di­rec­ţie, în sensul că statul român, acţionarul majoritar, a aprobat o nouă strategie, clarificând câteva necunoscute.

Potrivit noului proiect, 10% din acţiu­nile deţinute vor fi vândute în cadrul IPO-ului, nemaifiind vorba despre o majorare de capital de 15 procente, cum era prevăzut în planul iniţial. „A mai rămas un singur element de rezolvat şi acesta este non-core assets (…) Dacă vor fi eli­mi­nate, valoarea companiei va fi mai mare. Discuţia bănuiesc că este cine va prelua acele active“, lămureşte preşe­din­tele BVB.

Pentru a fi promovată, piaţa locală de capital are nevoie de companii de talia Hidroelectrica, dar şi de un free-float însemnat al acestor companii. MSCI, cea mai mare agenţie de rating, are un indicator şi mai dur care prevede că valoa­rea medie a rulajului acestor acţiuni ce pot fi liber tranzacţionate pe bursă să fie de cel puţin 15% pe an, zece din 12 luni (din calcul se elimină extremele). Altfel spus, BVB are nevoie de companii mari, cu un procent însemnat din capitalul social liber tranzacţionat şi cu investitori activi care să vândă şi să cumpere acele acţiuni de-a lungul anului.

În acest sens, recentele vânzări ale Fondului Proprietatea au fost de folos. OMV Petrom întruneşte criteriile MSCI, însă înainte de a începe orice discuţie legată de promovarea Bursei, piaţa trebuie să dovedească faptul că întrunirea criteriilor nu este o conjunctură de moment.

2017, un an al recordurilor. MedLife a reuşit să spargă gheaţa la sfâr­şitul lui 2016, devenind prima companie privată listată pe piaţa principală după o lungă perioadă de timp. Bulgărele a continuat să se rostogolească, iar 2017 a adus câ­teva premiere însemnate. Lista­rea Digi, spre exemplu, a cărei valoare a depăşit re­cordul anterior al Băncii Tran­silvania, a dat un semnal important investitorilor, şi anume că BVB poate „duce“ şi IPO-uri mari, al căror succes an­terior a fost garantat prin listări duale. Este un semn, crede Anghel, că piaţa lo­cală de capital s-a maturizat. Listarea Aages, o compa­nie de mici dimensiuni, s-a realizat exclusiv cu sprijinul investitorilor de retail – persoane fizice. Aceştia reprezintă circa 20% din piaţă. Tot ei au jucat un rol însemnat în listarea unui broker, o altă premieră a anului trecut.

Un alt semnal important a venit odată cu listarea Sphera, compania care deţine brandurile Pizza Hut, PHD, KFC şi Taco Bell. Deşi mulţi analişti au considerat preţul cerut de acţionari drept „piperat“, IPO-ul Sphera s-a conturat în final a fi similar celor al unor companii din pieţe mai dezvoltate. „A spart o altă barieră mentală, că în România o companie nu poate să fie evaluată la multiplii din alte țări, fiindcă România e România și nu poate fi evaluată ca în alte țări”, spune Anghel.

Perspective. În ceea ce priveşte anul 2018, cel puţin două companii ar avea intenţii de a ieşi pe Bursă. Electrogrup, grup constructor şi deţinător de infra­structură energetică, telecom şi civilă, controlat de fraţii Teofil şi Simion Mu­reşan, a anunţat că ia serios în calcul listarea la BVB. Numai că, înainte de a face acest pas, acţionarii vor să reu­nească activitatea într-o structură de tip holding. O altă variantă ar fi listarea companiei de stat Salrom. Acţio­narul minoritar, Fondul Proprietatea, s-a oferit deja să plătească toate costurile IPO-ului. Compania a participat deja la road-show-uri (întâlniri cu potenţiali investitori), iar Anghel este încrezător în succesul unei eventuale listări.

Producătorul de vinuri Purcari a anunțat, de asemenea, că intenționează să se listeze la Bursa de Valori București în prima parte a acestui an.

BVB va continua să investească în acest an în proiecte de educaţie finan­ciară şi de familiarizare a publicului ro­mân cu oportunităţile de la Bursă. An­ghel subliniază că, deşi au discuţii şi cu antreprenori legate de eventuale listări, „vioara întâi“ în ceea ce priveşte aducerea de noi companii private la Bursă continuă să fie a brokerilor. Cu toate că puţini au resursele şi capacitatea de a intermedia un IPO.

(BV)Bilanţ

Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 pe BVB a depăşit trei miliarde de euro, în creştere cu 24% faţă de anul anterior.

• Listări. Anul trecut au avut loc patru Oferte Publice Iniţiale (IPO), a căror valoare totală s-a ridicat la 272,2 milioane de euro: Digi a reuşit să strângă 207 milioane de euro, Aages – 1,2 milioane de euro, Transilvania Broker – două milioane de euro, iar Sphera – 62 de milioane de euro.
• Obligațiuni. BVB a implementat anul trecut, în premieră, listarea de obliga-ţiuni corporative în euro. Pe piaţa locală au avut loc nouă emisiuni de obligaţiuni corporative, fiind cel mai bun an din acest punct de vedere. GlobalWorth a strâns 550 de milioane de euro, NEPI – 500 de milioane de euro, International Investment Bank – 60 de milioane de euro şi 300 de milioane de lei, UniCredit – 610 milioane de lei, Vrancart – 38,2 milioane de lei, SuperBet – 9,7 milioane de lei, Bittnet – 4,5 milioane de lei şi Investia Finance – un milion de lei.
• Performanțe. Indicele BET-XT-TR, care include cele mai tranzacţionate 25 de companii, şi care ţine cont şi de dividendele acordate de acestea, a înregistrat o creştere de 24% în 2017.

FOTO: Mediafax