Care este investiția de ultimă oră cu care cel mai bogat român vrea să-și sporească averea
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Planul agresiv de dezvoltare anunţat pentru lanţul de benzinării Ţiriac Energy, noul pariu al celui mai bogat român, a început cu o întârziere. O dovadă în plus că lupta cu marile reţele de distribuţie nu este nici pe departe uşoară.
„Noi considerăm că în România ducem lipsă de benzinării în sensul de puncte de alimentare şi mai credem că benzinăria tradiţională, aşa cum este azi întâlnită, este necesară acolo unde chiar ai nevoie de servicii“, spunea în primăvara anului trecut Remus Hîrceagă, CEO al Ţiriac Energy, cu trimitere directă la un plan mai vechi al diviziei de energie a grupului Țiriac de a inaugura o rețea de 200 de benzinării automatizate, fără personal. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat puțin, pe ici, pe colo, dar nu neapărat în punctele esențiale.
La mijlocul lunii mai, compania a inaugurat oficial primele patru staţii ale unei viitoare rețele de benzinării în franciză care își propune să atragă 50 de parteneri. Lanţul va funcţiona sub brandul Ţiriac Energy–Sincro, iar cele patru staţii finalizate se află în Botoşani, Zalău, Şimleu Silvaniei (Sălaj) și în comuna Dorobanţu (Constanţa). Valoarea totală a investiției: 200.000 de euro.
Planul a debutat însă mai lent decât estima inițial echipa aflată la conducerea grupului. Dar există și o explicație. „Întârzierile survenite nu au vizat staţiile francizate, ci întregul proiect.
Ne-am dorit să aducem îmbunătăţiri proiectului iniţial pentru a oferi clienţilor noştri o experienţă cât mai plăcută. Îmbunătăţirile au ţinut de zona de branding şi mai ales de crearea unui terminal de plată inovator, prin care să oferim clienţilor staţiilor self-service multiple metode de plată“, detaliază Hîrceagă într-o declarație acordată NewMoney.
Strategia companiei este să atragă staţii fără brand, situate în oraşe sau pe drumuri naţionale, care, deşi sunt bine amplasate, nu au vizibilitatea şi forţa necesare pentru a ieşi în evidenţă în raport cu marile lanţuri.
„Anul acesta vom dezvolta 10 staţii de alimentare tradiţionale, sub franciza Ţiriac Energy–Sincro şi 10 staţii de tip container, self-service, sub brandul Ţiriac Energy–Prompt. Vizăm dezvoltarea unui număr total de 200 de benzinării, dintre care 50 vor fi staţii în francize Ţiriac Energy–Sincro şi 150 vor fi staţii self-service, sub brandul Ţiriac Energy–Prompt“, mai spune Hîrceagă.
Un concept similar a fost lansat anul trecut de distribuitorul de produse petroliere Rottco, fondat de Paul Pop, fost director în companii precum Lukoil sau Rompetrol. Rottco a atras deja 60 de benzinării independente în reţeaua denumită Synergy şi speră ca până la finele anului să ajungă la 100.
„Următoarea etapă a proiectului se bazează pe susţinerea businessului benzinarilor independenţi şi pe integrarea lor într-o politică de marketing unitară şi coerentă. În acest moment avem sistemul informatic online şi call center 24h/24 şi lucrăm la integrarea bazelor de date“, explică Pop pentru NewMoney.
Fost director general al Rompetrol Downstream, Pop a contribuit la dezvoltarea aproape de la zero a reţelei de benzinării a grupului. Ulterior şi-a făcut propriul business de distribuţie a carburanţilor – Rottco Consult –, care a ajuns în 2015 la o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro.
Strategia lui Pop vizează exclusiv benzinăriile „white station“, categorie în care intră staţiile private neafiliate şi fără brand, pe când reţeaua Ţiriac va include şi unităţi proprii. Iar acestea din urmă se vor baza doar pe alimentarea cu carburanţi, o tendinţă inversă faţă de cea a pieţei, în condițiile în care majoritatea reţelelor şi-au diversificat mult serviciile, transformându-şi staţiile în supermarketuri, restaurante, puncte pentru efectuarea de plăți sau chiar expedierea de colete.
Care este miza? Benzinarii independenţi controlează circa 600 de staţii din totalul de 2.000 de puncte de alimentare cu benzină şi motorină din România. Deşi au o pondere semnificativă, acestea reuşesc să vândă sub 10% din volumele înregistrate la nivelul pieţei, pentru că multe au o situaţie dificilă, rezistând cu greu în faţa marilor lanţuri internaţionale.
Unele astfel de staţii au falimentat în ultimii ani sau au fost preluate de competitorii mai puternici, iar cele care au rămas pe piaţă au avut în primul rând avantajul unei amplasări „cu vad“. Dar vânzările sunt modeste deoarece miciibenzinari au pierdut teren atât în privinţa clienţilor persoane fizice, cât mai ales a flotelor auto. „Se uită la marile flote, dar camioanele trec pe lângă ei“, remarcă Pop.
Înapoi la planul inițial, Țiriac încearcă să-şi facă loc pe piaţa benzinăriilor și cu un concept relativ nou şi simplu – staţiile do-it-yourself, în care clientul alimentează şi plăteşte cu cardul, fără să interacţioneze cu vreun angajat. Ca amplasare, grupul urmăreşte zonele de trafic, inclusiv în apropierea centrelor comerciale.
Cum proiectul presupune dezvoltarea de staţii de la zero, a apărut rapid şi o dificultate – autorizarea benzinăriilor, un proces greoi, criticat inclusiv de către Consiliul Concurenţei. De altfel, grupul nu plănuieşte achiziţia de staţii, concentrându-se cel puţin deocamdată pe construcţia unităţilor Prompt şi încheierea de noi contracte de francize Sincro.
Carburanţii reprezintă doar una dintre noile ţinte ale lui Ţiriac, acesta căutând oportunităţi şi în agricultură şi servicii medicale. Dragoş Dinu, CEO Ţiriac Holdings, spunea pentru NewMoney la începutul anului că un holding precum cel pe care îl conduce ar trebui să aibă expuneri mai mari pe industrii mult mai stabile decât real estate-ul şi industria auto, domenii afectate de cicluri şi de crize.
Teoretic, piaţa carburanţilor se potriveşte bine unei astfel de abordări. Practic, în ultimii 20 de ani nu a permis niciunui nou jucător să „muşte“ din ea o felie cât de cât semnificativă.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”OLIGOPOL DE 10 MILIARDE DE EURO” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Vânzările de carburanţi prin benzinării reprezintă un business estimat la 10 miliarde de euro, dominat de patru companii: OMV Petrom (trendsetterul pieței, cu aproape 550 de staţii sub brandurile Petrom şi OMV), Rompetrol (400 de stații), Lukoil (300 de stații) și MOL (peste 200 de stații).[/vc_column_text][vc_column_text]
- Eșalonul doi. Urmează, la mare distanţă, SOCAR (35 de staţii) şi Gazprom (20), intrate în România după anul 2010. Cel mai nou nume din domeniu este Nobel Oil, cu două stații deschise după 2015.
- Recomandări. Ţinând cont de gradul ridicat de concentrare al pieţei, Consiliul Concurenţei recomandă intrarea pe piaţă a unor jucători noi, precum marile lanţuri de supermarketuri sau hipermarketuri, care deţin în alte ţări şi reţele de benzinării cu preţuri mici.
- Bariere. O altă propunere se referă la eliminarea barierelor la intrarea pe piaţa carburanţilor, ţinând cont că dezvoltarea unei benzinării necesită multe autorizaţii şi depinde de deciziile administraţiilor locale cu privire la terenuri.
- Amendă. Cea mai mare amendă de la înfiinţarea autorităţii de reglementare în domeniul concurenţei (peste 200 de milioane de euro) a fost aplicată reţelelor de benzinării, în 2012, pentru că acestea s-au înţeles să retragă de pe piaţă un sortiment de benzină.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Mediafax