Când va depăși IT-ul românesc eticheta „ieftin și bun”?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Industria IT&C locală a depășit momentul în care costurile reduse cu forța de muncă erau principalul ingredient în ecuația atragerii investițiilor. Acum, IT-iștii români, care câștigă cele mai mari salarii din economia locală, concurează cu cei de pe alte piețe la un alt nivel.

Care este diferenţa dintre un programator amator şi unul profesionist? Cel amator crede că un kilobyte are 1.000 de bytes, iar cel profesionist că un kilometru are 1.024 de metri.

Lăsând gluma la o parte, angajații din IT au devenit răsfățații pieței locale a muncii în ultimii ani, pe măsură ce indus­tria de profil a crescut masiv, iar efortul de recrutare al companiilor din domeniu a devenit tot mai mare din cauza deficitului de profesioniști. Un statut tradus și prin­tr-un salariu mediu net care a depă­șit la finalul anului trecut pragul de 6.000 de lei, de aproape trei ori mai mare decât media pe economie, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Iar aceasta în condițiile în care România încă rămâne competitivă din perspectiva costurilor asociate cu salariile primite de angajații din această industrie, care sunt în continuare mai mici decât în alte state din Uniunea Europeană.

Un studiu de anul trecut al Invest Romania, instituția guvernamentală respon­sabilă pentru promovarea investițiilor străine, arăta că țara noastră avea în 2015 cele mai mici costuri cu forța de muncă din IT la nivel comunitar, în contextul în care circa două treimi din programatorii români au un cost de muncă per oră de sub 20 de dolari. Spre compa­rație, doar 28% dintre dezvoltatorii germani generează costuri sub acest prag, iar în Polonia ponderea este de 40%.

Dar ce este cel mai important, nivelul de pregătire al angajaților români din IT este similar cu cel al specialiștilor de pe alte piețe mature din Europa, fapt care a început să cântărească din ce în ce mai mult în decizia marilor companii din domeniu de a se extinde pe plan local.  „Pre­gătirea specialiștilor în tehnologie din România este comparabilă cu nivelul de competențe pe care îl regăsim în piețe mature“, spune Elvis Popovici, head of global talent acquisition în cadrul Bitdefender, producătorul de soluții de securitate controlat de antreprenorii români Florin și Măriuca Talpeș.

DEFICITUL DE PROFESIONIȘTI. Circa 100.000 de angajați lucrează în prezent în industria IT din România, iar în medie alți 7.000-8.000 ies de pe băncile facultății anual, ceea ce înseamnă că potențialul de creștere a numărului de salariați din acest domeniu rămâne limitat. „În acest moment, ofertele de joburi în IT depășesc cererea. Natural, salariile vor continua să crească, mai ales în situația actuală în care depindem de numărul limitat de fa­cul­tăți de profil și, implicit, de cel al ab­sol­­venților“, explică Răzvan Manolache, software development manager în cadrul Smartree, unul dintre liderii pieței locale de externalizare a proceselor de HR.

În opinia sa, o creștere medie a salarii­lor cu 15% în următorii trei ani este cât se poate de plauzibilă, creștere care ar duce veniturile angajaților români din IT spre nivelul actual al celor din Spania, de exem­plu. „Dar, în același timp, și salariile lor (ale angajaților spanioli din IT, n.r.) pot crește, menținându-se constantă această diferență“, mai spune Manolache, arătând, astfel, că România ar rămâne în conti­nua­re com­petitivă la nivel de costuri.

Apropo de competitivitate, cei de la Invest Romania spun că un proiect de dez­voltare software costa, în medie, la nivelul anului 2015, cu 47% mai puțin în România decât în Germania. Concret, un proiect de com­plexitate ridicată gene­rează costuri orare de 39 de dolari în Ro­mânia, față de 57 de dolari în Germania.

„În pofida salariilor mari raportate la salariile din România, există în continua­re un decalaj important între salariile din Europa de Vest, de pildă, și cele de pe pia­ța noastră. Totuși, raportat la costul vieții, salariile de pe piața românească sunt nu numai competitive, dar și în mă­sură să ofere celor care le câștigă un ni­vel de viață comparabil cu cel din Vest“, spune Andreea Stă­nescu, vicepreședinte EMEA delivery în cadrul furnizorului brazilian de servicii IT Stefanini, care are 1.400 de angajați în centrele sale din Bucu­rești, Sibiu și Târgu-Mureș.

Iar acel nivel de viață se vede mai departe în consum, principalul motor al creșterii economice de anul trecut, de 4,8%. Așadar, până la urmă, industria IT devine o dublă rotiță pentru economie: pe de o parte, prin valoarea produselor și serviciilor realizate, și, pe de altă parte, prin salariile angajaților din domeniu, care stimulează la rândul lor economia.

CU IT-UL LA EXPORT. E adevărat, outsourcing-ul este momentan baza industriei IT de pe plan local, dar România are toate șan­sele să atragă investiții în produse și servicii cu valoare adăugată, tocmai datorită nivelului ridicat de pregătire al angaja­ților din domeniu. „Varianta în care IT-iștii români concu­rează pe argumentul low cost este varianta leneșă. Trebuie să concurăm pe argumentul high value“, spune Radu Constantinescu, ma­naging partner al companiei locale Quali­tance, specializată în furnizarea de servicii de consultanță, dezvoltare și tes­tare software, cu peste 200 de angajați. El adaugă că România este de mai multă vreme în punctul în care nu mai poate fi compe­ti­tivă doar din perspectiva costurilor, iar acest lucru are avantaje, pentru că for­țează piața să creeze produse și servicii cu valoare adăugată. Altfel spus, România poate deveni un reper relevant pe harta mondială a domeniului IT, unde momentan are o prezență destul de re­dusă, dar totuși în continuă creștere. Pentru 2016, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT estimează la 2,5 miliarde de euro valoa­rea exporturilor de servicii informatice de pe plan local. Până în 2019, cifra ar urma să sară de 4 miliarde de euro, iar potențialul real este încă departe de a fi atins. Ca o paralelă, indus­tria de IT&C din Irlanda, una dintre țările fruntașe din Europa la acest capitol, ge­ne­rează exporturi de 35 de miliarde de euro pe an cu doar 37.000 de angajați, potrivit IDA, agenția irlan­deză de promovare a in­ves­t­i­țiilor.

Trăgând linie, creșterea salariilor din IT contribuie și la reducerea fenomenului de „depopulare“ a României, generat și accentuat de exodul forței de muncă în­deosebi către țările din Vest. „Românii (din IT, n.r.) nu prea mai vor să lucreze în străinătate, pentru că salariile au ajuns la un anumit nivel de confort aici, iar pentru candidați contează și alte aspecte pe lângă cele financiare. Le pasă de pro­iec­tele pe care ar putea să lucreze, de mediul de lucru și de seniorii din companie“, mai spune Popovici de la Bitdefender.

Și, dacă tot am început cu o glumă, să vedem și un altfel de anunț de angajare: „Firmă serioasă, angajăm hacker. Vă ru­găm să plasaţi CV-ul pe prima pagină de la Microsoft!“

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Tot mai mari” color=”juicy_pink”][vc_column_text]România se conturează ca o destinație tot mai interesantă pentru multinaționalele din IT. Cum stăm cu inițiativele antreprenorilor locali?[/vc_column_text][vc_column_text]

• ROMÂNI VS. MULTINAȚIONALE. Piața locală de IT este dominată de jucătorii străini, care au deschis în România centre de outsourcing sau de producție de software. Pe de altă parte, inițiativele antreprenorilor români generează doar 10% din întreaga industrie, potrivit unor informații de anul trecut publicate de Microsoft. E drept, în România încep să apară tot mai multe startup-uri de tehnologie, astfel că nucleul de antreprenori, cu un model bazat pe produse proprii, nu stă deloc pe loc.
• MOTOR PENTRU ECONOMIE. În 2015 (ultimul an pentru care INS a publicat date oficiale), IT&C-ul a contribuit cu 5,1% – peste 8 miliarde de euro – la formarea PIB, generând 0,5% din creșterea de 3,9%.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images