BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform estimărilor băncii centrale, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia.

De asemenea, se menţionează faptul că traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025.

„Vă mai dau un element, ca să nu mă întrebaţi. Lucrăm cu datele pe care le avem disponibile, aşa cum facem de fiecare dată. Deci, legat de perspectiva fiscală, ce avem în momentul actual în mod clar, nu ştim ce politici se vor aplica, deci şi traiectoria aceasta este dependentă de viitorul politicilor fiscale”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Totodată, el a precizat că traiectoria este marcată de oscilaţii de ritm, dar este în jos. „Ne aşteptăm, s-au cel puţin eu mă aştept, ca săptămâna viitoare, când statistica va publica indicele IPC, inflaţia din luna iulie, să fie din nou peste 5%, Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcţie de toate aceste oscilaţii”, a punctat Mugur Isărescu.

Inflaţia ar urma să atingă nivelul de 3,2% în iunie 2026

Banca Naţională a României prognozează pentru finele anului viitor un nivel al inflaţiei de 3,4%, inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026, conform Raportului aspra inflaţiei.

„Prognoza ratei anuale a inflaţiei IPC indică o continuare a tendinţei de reducere pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. Din perspectiva componentelor, inflaţia CORE2 ajustat se va diminua gradual şi, ulterior, mai lent pe termen mediu, în timp ce restul coşului va consemna o contribuţie cumulată mai volatilă în prima parte a intervalului proiecţiei, reflectând inclusiv o serie de efecte de bază. Pe termen scurt, dezinflaţia va fi întreruptă temporar în luna iulie 2024, în principal ca urmare a scumpirii carburanţilor (pe fondul majorării accizei).

Ulterior, inflaţia va reintra pe traiectoria descendentă, revenind temporar în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2025, la 2,9%, scăderea amplă fiind explicată de efecte de bază favorabile asociate disipării impactului majorării impozitelor indirecte în ianuarie 2024. După o depăşire punctuală a intervalului în trimestrul următor (3,7%), cauzată, de asemenea, de efecte de bază, inflaţia va reveni şi se va menţine în jumătatea superioară a benzii de variaţie până la orizontul proiecţiei”, se spune în raport.

În aceste condiţii, BNR anticipează plasarea indicatorului la 4% la finele anului curent, valoare revizuită în jos cu 0,9 puncte procentuale, cu aport decisiv din partea evoluţiilor efective recente, mai favorabile decât se preconiza anterior atât în cazul indicelui CORE2 ajustat, cât şi al preţurilor bunurilor energetice.

„Pentru finele anului viitor este prognozat un nivel de 3,4% (revizuit în jos cu 0,1 puncte procentuale), inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026 (orizontul prognozei). Balanţa evaluată a riscurilor continuă să sugereze posibile abateri în sus ale inflaţiei de la traiectoria proiectată în scenariul de bază, sub spectrul unor eventuale şocuri adverse de natura ofertei ocazionate de tensiunile geopolitice multiple. Acestora li se adaugă incertitudinile privind conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, dar şi riscurile provenind din partea unui grad relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii”, se menţionează în document.

Potrivit BNR, construcţia scenariului de bază respectă principiul includerii măsurilor fiscale doar ulterior legiferării sau cel puţin odată ce acestea se află într-un stadiu avansat al procesului legislativ de aprobare. Astfel, o sursă considerabilă de riscuri priveşte configuraţia viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar în condiţiile acumulării unui important dezechilibru bugetar, evoluţie suprapusă procedurii de deficit excesiv care deja vizează economia României.

„La acest moment, lipsesc informaţii esenţiale privind măsurile individuale de corecţie avute în vedere, precum şi momentul intrării lor în vigoare. În funcţie de coordonatele pachetului, impactul net asupra ratei inflaţiei ar putea fi atât unul inflaţionist (cel puţin timp de 12 luni, în eventualitatea în care acesta ar presupune majorarea cotelor unor impozite indirecte şi depinzând inclusiv de magnitudinea ajustărilor posibil a fi avute în vedere), cât şi unul dezinflaţionist (efect dominant pe termen mai lung, indiferent de măsurile ce vor fi adoptate, ca urmare a corecţiei fiscale şi, implicit, a impactului acesteia asupra cererii agregate).

Modificarea legislaţiei fiscale sau, după caz, limitarea consumului guvernamental sunt de aşteptat să fie corelate cu planul structural fiscal pe termen mediu impus de Comisia Europeană. Din informaţiile disponibile în spaţiul public, se conturează posibilitatea ca ajustarea fiscală să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp, de până la şapte ani, implicând o diminuare proporţională a efortului mediu anual de consolidare fiscală”, se arată raport.