Vrei să faci bani luptând împotriva hackerilor? Florin Talpeș de la Bitdefender te învață cum

De la competențe la business e cale lungă. Bitdefender, una dintre cele mai valoroase companii din România, a decis să-i ajute pe tinerii talentați să fie buni nu doar la IT, ci și la afaceri.

Acest articol a apărut în numărul 43 (25 iunie – 8 iulie) al revistei NewMoney

„Dacă aș fi la început de drum și aș cons­­trui o afacere, aș alege industria securității cibernetice și m-aș gândi la unele specializări potrivite pentru Ro­mânia – mașini inteligente conectate, e-health, automatizarea robotizată a proceselor și digitalizarea sectorului public“, este pontul pe care cei de la Bitdefender îl dau tinerilor IT-iști care își doresc să devină antreprenori. Compania și-a anunțat intenția de a pune pe picioare un incubator prin care să ajute la dezvoltarea unor startup-uri din zona securității cibernetice.

Dincolo de abilitățile și competențele tehnice excelente ale noilor generații, școala românească este mai mult decât limitată în ceea ce privește educația an­tre­prenorială. Tinerii au puține cunoș­tințe despre funcționarea piețelor, despre tendințele de la nivel mondial și despre „subiectele fierbinți“ din diferite industrii, astfel că Bitdefender își propune să corecteze aceste neajunsuri cu ajutorul unui incubator specializat mai mult pe mentorat.

Citiți și: Secretul celor peste 800 de angajați „tăcuți” de la Dacia care nu fac grevă și nu vor majorări salariale

În primele patru luni ale anului, în domeniul IT&C au apărut puțin peste 2.200 de companii, în ușoară creștere (4,4%) față de aceeași perioadă din 2017, reiese din datele Registrului Comerțului. Astfel, doar 4,5% din companiile nou-în­ființate s-ar încadra în tipologia startup-urilor tehnologice (datele reflectă inclusiv fili­alele unor companii străine înregistrate în România). Asta în condițiile în care, în aceeași perioadă, pe plan local au apărut peste 10.000 de companii cu acti­vități în agricultură, silvicultură și pescuit, și alte 9.000 cu activități în comerț, care speră să mai prindă ceva din valul consumului exuberant al ultimilor doi ani.

Și chiar și acolo unde există „microbul antreprenoriatului“, acesta nu garantează succesul startup-ului. „În general, uitân­du-ne la sursa eșecului unui startup, acesta nu vine din lipsa cunoștințelor tehnice, ci a celor de business“, spun re­prezentanții Bitdefender. O primă provocare o reprezintă răspunsul la o întrebare relativ banală, „Ce nevoie adresează produsul meu?“, exercițiu dificil pentru tinerii antreprenori.

Spre exemplu, cofondatorul primului „unicorn“ de origini românești, UiPath, Daniel Dines, recunoaște că, în primii cinci ani de existență ai companiei, întreaga echipă s-a concentrat exclusiv pe dezvol­tarea produsului. Asta doar pentru a cons­tata ulterior că, deși au cea mai bună tehnologie din piață, nimeni nu are nevoie de ea. UiPath a fost pe punctul de a trage cortina. „Momentul astral“, a povestit Dines la conferința de presă în care anunța că investitorii străini au evaluat compania la 1,1 miliarde de dolari, a venit în urma unei discuții cu un partener din India care a identificat o utilitate pentru tehnologia dezvoltată într-un mic apartament de pe Delea Veche. Odată găsită utili­tatea, UiPath a devenit unul dintre cei mai mari jucători din lume pe piața auto­matizării proceselor de muncă și primul startup tehnologic fondat de români eva­luat la peste un miliard de dolari.

Dacă în urmă cu cinci ani afacerile la început de drum duceau mare lipsă de finanțare, astăzi piedica financiară nu mai există. „Ceea ce credem că putem oferi este mentorat legat de validarea tehnologiilor, înțelegerea poziționării acestor teh­nologii în piață, conturarea strategiei de go-to-market și planificare“, spun re­pre­zentanții Bitdefender. Mentoratul este marele beneficiu pe care îl pune la bătaie compania, cu toate că nu exclude și oferi­rea unor fonduri pentru dezvoltare.

Mai important însă, Bitdefender oferă ceea ce pun la dispoziție puține incubatoare – experiența celei mai cunoscute companii românești la nivel internațional. Bitdefender e prezentă în peste 100 de țări, iar produsele sale sunt folosite de peste jumătate de miliard de utilizatori. Și, spre deosebire de UiPath, care a fost gân­­dită și construită ca o companie glo­bală, cu sedii în toată lumea, toată dezvol­tarea Bitdefender este gândită și imple­men­tată la București, așa încât compania își do­rește să ajute și alte startup-uri să devină lideri regionali sau chiar globali în domeniul lor de activitate.

JOCUL CIFRELOR. Astfel de proiecte de incubatoare au devenit tot mai populare în ultimii ani pe plan local, unde s-au concurat două modele: cele în care se oferă mentorat și conexiuni, cum pare a fi struc­turat și proiectul Bitdefender, și cele care oferă finanțare.

Spre exemplu, fondul de investiții cu capital de risc GapMinder a lansat la începutul acestui an Techcelerator, un program de accelerare cu sedii la București și Cluj-Napoca, care alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor aflate în fază de pre-accelerare. Startup-urile trebuie să prezinte în primă fază un prototip de produs (MVP, minimum viable product) pentru o finanțare de 25.000 de euro. Proiec­tele cu cel mai mare potențial vor putea accesa ulterior o a doua rundă de finan­țare, de 75.000 de euro, convertibilă în acțiuni. GapMinder este dispus să inves­tească șase milioane de euro în acest proiect. Până acum, fondul a găsit 14 startup-uri de tehnologie care au intrat în procesul de finalizare a unor investiții de până la 100.000 de euro fiecare.

GapMinder a fost înființat de un grup de oameni de afaceri cu experiență di­versă (în management, avocatură, antreprenoriat sau investiții), are o capitalizare de 26 de milioane de euro, din care doar o mică parte reprezintă contribuția investitorilor, sursa principală de finanțare fiind Fondul European de Investiții (FEI), divizia de investiții de risc a Băncii Europene de Investiții (BEI).

Inflație de incubatoare. Un alt exemplu este proiectul lansat anul trecut de Orange, liderul pieței locale de telefonie mobilă. Orange Fab își propune să sprijine startup-urile ceva mai mature cu suport tehnic, dar și cu finan­țare. „Startup-urile vor primi acces la teh­nologii și API-uri pentru dezvoltarea produsului, suport pentru testarea lui într-un mediu real și acces la rețeaua de distri­buție Orange pentru creșterea afacerii“, arată operatorul telecom. Anul trecut, șase startup-uri au fost admise în programul de accelerare.

„Inflația“ de incubatoare nu pare că a generat și o inflație de startup-uri cu po­tențial. Compania de investiții Fribourg Capital, controlată de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a decis să pună la bătaie 20 de milioane de euro pentru accelerarea activității unor companii care au deja un produs dezvoltat sau care sunt în stadiul de seed (au deja capital inițial de dezvoltare). Sturza spu­ne însă că găsește cu greu proiecte care merită cu adevărat finanțate.

În opinia sa, la nivel local au apărut foarte multe proiecte de acceleratoare sau incubatoare unde se vorbește mai mult decât se face. Tinerii sunt învățați să își vândă ideea, migrează foarte repede de la o ini­țiativă la alta, dar le lipsește sub­stanța din spatele proiectului. Asta în condițiile în care Fribourg oferă o finan­țare substan­țială, axându-se pe patru, cinci companii pe an, pentru care este dispus să acorde investiții de aproximativ un milion de euro. Întrebarea este dacă va reuși să le și găsească.

IT la putere

Specialiștii IT din România au convins companii de talia Oracle sau IBM să investească în birouri la nivel local. Lucrurile stau puțin altfel când vine vorba de înființarea unor afaceri în acest domeniu.

• Valoare. Industria IT din România a fost evaluată în 2017 la 2,5 miliarde de euro, fiind așteptate evoluții pozitive și în următorii ani, pe fondul unor costuri reduse cu forța de muncă, în condițiile în care angajații sunt bine pregătiți din punct de vedere tehnic și al abilităților lingvistice, reiese dintr-un studiu Adecco. România a investit masiv în centre tehnologice, având la ora actuală 2,2 milioane de metri pătrați de birouri doar în București. Deși sunt unii dintre cei mai bine plătiți angajați, raportat la numărul total al salariaților din România, specialiștii IT reprezintă doar 2%.
• STARTUP-URI. În primele patru luni din acest an, în România au fost înregistrate peste 2.200 de companii cu domeniul de activitate IT&C (circa 4,6% din numărul total de companii nou-înființate), în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului trecut. Din acest punct de vedere, sectorul se află pe locul opt, cele mai multe companii noi având ca domenii de activitate agricultura, comerțul sau construcțiile.

Foto: