Arhitectura crizei. Cum se vede viitorul din perspectiva companiilor care depind de domeniul imobiliar

Există asemănări între criza financiară din 2008 și cea generată de COVID-19? Ne revenim oare mai devreme decât acum 12 ani? Ce domenii vor avea de su­­ferit după această criză? Sunt doar câ­teva întrebări la care antreprenorii nu au încă un răspuns exact.

Cel mai recent studiu al companiei de con­sultanță imobiliară Colliers arată că 70% din proprietarii și chiriașii din piața spa­țiilor de birouri consideră că epidemia de COVID-19 va continua să le afecteze activitatea pe tot parcursul acestui an. Răspun­surile vin de la un eșantion de 60 de proprietari și peste 100 de chiriași, care mai cred că primele semne de revenire a secto­rului după această criză ar putea fi sim­țite abia în 2021.

Cu toate că, în domeniul imobiliar, actuala criză este comparată cu cea din perioada 2008-2009, există și antreprenori ale căror afa­ceri depind de acest segment și care dau dovadă de optimism, gândindu-se la ajus­tarea businessurilor astfel încât reculul să fie mult mai redus față de precedenta criză.

Arhitectura de criză

În arhitectură, cuvântul de ordine este prudență. „Sunt proiecte care se opresc pe seama incertitudinilor și a greutăților financiare pe care le au firmele pentru care lucrăm“, spune Li­viu Zăgan (42 de ani, foto), unul dintre acțio­narii principali ai casei de arhitectură Cumulus, o companie care în 2018 a avut o cifră de afaceri de circa trei milioane de euro, iar anul trecut a depășit cu puțin această valoare. Echipa Cumulus lucrează acum de acasă și se adaptează noilor con­diții din piață.

Sectorul imobiliar a scăzut turația, iar mulți dezvoltatori așteaptă reacția pieței după relaxarea ordonanțelor care limi­tează deplasarea și au pus în standby mai multe businessuri, în special pe cele care depind de piața închirierii spațiilor de birouri. „E greu să scoți bani din buzunar când nu știi când or să mai intre“, adaugă Liviu Zăgan, referindu-se la modul în care gân­desc dezvoltatorii imobiliari acum.

Afacerile companiei sunt orientate către mai multe domenii, însă 30-35% din business este reprezentat de proiectele pentru dezvoltări din domeniul HoReCa. Și cum acest domeniu este unul dintre cele mai afec­­tate de criză, mai mulți investitori au oprit sau încetinit investițiile. Lucru care nu este încă vizibil în businessul de arhitectură, menționează Liviu Zăgan.

„Businessul nostru a mers bine în ulti­mii ani și merge bine în continuare ca orga­nizare, concept, echipă. Luna martie a fost o lună foarte bună pe proiecte și încasări“, detaliază antreprenorul, care se așteaptă ca un recul al afacerilor să fie simțit înce­pând cu cel de-al doilea trimestru al anului. Proiectele din arhitectură vin și pleacă, spune el, motiv pentru care în timp foarte scurt trebuie încheiate noi contracte. O even­tuală criză accentuată în domeniul imobiliar ar afecta aceste proiecte, mai spune antreprenorul.

Spirit antreprenorial

Liviu Zăgan spune că nu a fost niciodată angajat și re­cunoaște că a ajuns în arhitectură din în­tâmplare. A urmat exemplul unei rude care a fost admisă înaintea lui la Arhitec­tură. I-a plăcut să deseneze și să citească. În 2002 a terminat facultatea, a urmat un stagiu de practică de un an în Franța, iar în 2003 a susținut lucrarea de licență. Încă din facultate a colaborat cu profesori și colegi ai săi în diverse proiecte.

În ultimul an de facultate a început un proiect legat de construcția unei case pentru un prieten al său. A lucrat la acesta alături de alți prie­teni, iar proiectul s-a dovedit a fi un succes. A căpătat încredere și și-a deschis un birou de arhitectură. Era prima sa ini­ția­tivă antreprenorială.

În 2017 a decis să se asocieze cu alte două birouri de arhitectură ale unor prie­teni alături de care lucra în diverse proiecte. Așa a apărut Cumulus. Compania este con­dusă de către trei parteneri executivi – Adrian Soare, Liviu Zăgan, Răzvan Puchici (fiecare cu un pachet de 25% din acțiuni) – și de cinci parteneri coordonatori – Eliza Yokina, Elena Dragu, Ivona Amariței, Ioana Moangă și Costin Beekman (care dețin câte 5% din firmă). „Firma a apărut după ce am ciocnit un pahar de vin, la prânz, cu Adrian și Răzvan“, povestește zâmbind Liviu Zăgan.

Cea mai importantă provocare pentru Cumulus în condițiile actuale este păstra­rea actualelor proiecte și menținerea pe piață după semnarea de noi contracte. Crede că multe companii își vor revizui stra­­tegiile de închirieri de spații după ce vor analiza randamentul pe care l-au ob­ținut lucrând de acasă. El personal face acest lucru. „Am rechiziționat biroul fiului meu și mi-am revendicat o cameră pe care o utilizam toți pentru a lucra“, spune Liviu Zăgan.

Antreprenorul mai este implicat în agri­cul­tură, în calitate de CEO al Holde Agri Invest, companie care lu­crează circa 7.000 de hectare și care ur­mează să se listeze anul acesta la Bursa de Valori București. Compania produce circa 9 milioane de tone de grâu, din care 3,5 mi­lioane de tone rămân pe piața locală, iar restul sunt destinate exporturilor.

În contextul actualei crize, face și o pa­ra­lelă între cele două businessuri, expli­când că acela din arhitectură este mai expus unei crize, fiind strâns legat de secto­rul imobiliar, care în 2008-2009 a fost cel mai afectat segment al economiei. Cât despre agricultură, spune că „este un domeniu care poate să trăiască dacă te concentrezi mai mult pe ce se întâmplă în interior“. Cu precizarea că trebuie să urmărești foarte atent trendul pieței și evoluția pre­țu­rilor. Cu atât mai mult, cu cât prețul la grâu crește în această perioadă. În ceea ce-l privește, o atenție egală oferă și arhitecturii, gândindu-se alături de echipa sa cum să tureze cât mai mult motoarele după ce dezvoltatorii imobiliari vor decide ce pro­iecte vor fi prioritare pe viitor.

Testul pieței

Primul trimestru din 2020 nu este prea încurajator pentru piața imobiliară, fiind definit prin scăderea închirierii de birouri sau prin amânarea des­chiderilor de centre comerciale, dar și prin scăderea ușoară a prețurilor în dome­niul rezidențial.

• Volum. Pe piața spațiilor de birouri din București, în pri­mul trimestru din 2020 a fost tranzacționată o supra­față totală de aproximativ 55.000 de metri pătrați, cu 50% mai puțin față de peri­oada similară a anului trecut, potrivit unui raport al compa­niei de consultanță imobiliară CBRE.
• Tendință. Un sfert dintre chiriașii clădirilor de birouri se așteaptă să își reia activitatea chiar din luna mai, în timp ce 67% cred că acest lucru se va întâmpla în perioada verii, po­trivit unui studiu al companiei de consultanță Colliers International.
• Rezidențial. În București, pe tot parcursul lunii martie, prețul apartamentelor dispo­ni­bile spre vânzare a scăzut cu 3,4%, de la o medie de 1.444 de euro la una de 1.395 de euro pe metru pătrat util.

Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper