Anual, populația unui oraș de talia Oradei dispare de pe harta țării. De ce are România cea mai mare pondere a emigranților în totalul populației

Unul din o sută de români ia an de an calea străinătății, în ciuda faptului că în ultimii ani economia locală a fost una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeană, iar, în tandem, și salariile anga­jaților români au reușit să înregistreze plusuri, în timp ce rata șomajului a atins minime istorice, de 4,5%. Și totuși, de ce „fug“ românii de acasă?

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

Circa 200.000 de locuitori sau aproximativ 1% din populația totală a României pleacă anual în străinătate, potrivit datelor din ultimii ani de la agenția eu­ropeană de statistică Eurostat.

Numai în perioada 2008-2016, circa 1,8 mili­oane de români au părăsit țara, iar fenomenul emi­grației, combinat cu scăderea ratei nata­lității și fertilității, a adus populația României la 19,6 milioane de locuitori anul trecut, față de 20,6 milioane în urmă cu doar zece ani, arată da­tele de la Eurostat.

În Slovacia, ponderea numărului de emi­granți în totalul populației a fost de 0,07% în 2016, an în care sub 4.000 de locuitori au decis să părăsească țara, în timp ce în Italia, o țară care a „înghițit“ o bună parte dintre emi­granții români, doar 0,2% din populație, sau 157.000 de locuitori, a ales să plece din Pe­nin­sulă, arată datele Eurostat. Pe de altă parte, în Bulgaria, 0,4% din popu­lația totală de peste 7 milioane de locuitori a emigrat în 2016.

Retrospectiv vorbind, exodul românilor către țări precum Spania sau Italia s-a accentuat în ultimul deceniu, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană (UE).

În 2008, spre exemplu, peste 300.000 de români luau calea străinătății în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Ulterior, numă­rul locuitorilor care au emigrat a început să se reducă de la an la an, atingând minimul ultimului deceniu în 2013, când „doar“ 162.000 de români au decis să plece în altă țară. Din 2014 însă, fenomenul migrației internaționale a înce­put să se accentueze (din nou), iar ro­mânii au ales să plece nu doar pentru salarii mai mari, ci și pentru condiții sociale mai bune  – fie că este vorba de sistemul de să­nătate și educație sau de infrastructura de transport. În acest context, s-a ajuns în situația în care 19,7% dintre românii apți de muncă locuiesc în altă țară din UE.

Dincolo de scăderea natalității și a ferti­li­tății, fenomenul emigrării este a doua prin­ci­pală cauză a reducerii populației țării, potrivit Institutului Național de Statistică, care esti­mează că până în 2060, numărul total de lo­cui­tori ai României va ajunge, în variantă optimistă, la 16,3 milioane, în timp ce prognoza ceva mai sumbră anticipează că popu­lația țării aproape se va înjumătăți, la 11 milioane de locuitori.

Țări de adopție

Italia, Spania, Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, Ungaria și Grecia au atras cei mai mulți emigranți români.

•  3,5-4 milioane de români sunt plecați peste  hotare, potrivit unor estimări de anul trecut ale Guvernului.
•  85 de miliarde de euro este contribuția românilor la economiile țărilor de adopție, potrivit unor calcule anterioare ale NewMoney.
•  3,8 miliarde de euro au trimis în 2017 în țară românii plecați la muncă în străinătate, potrivit BNR.
•  19,7% din românii apți de muncă (cu vârsta între 20 și 64 de ani) locuiesc în altă țară din Uniunea Europeană. Media la nivel comunitar este de 3,8%, conform datelor Eurostat.