Antreprenorul Nicolae Șerban a transformat o mică afacere de familie, începută acum 30 de ani la Onești, într-un grup agricol care s-a listat la bursă

Nicolae Șerban a transformat o mică afacere de familie începută acum 30 de ani într-un grup agricol cu venituri de circa 100 de milioane de euro. De curând, Grup Șerban Holding a primit și girul bursei.

Nicolae Șerban (49 de ani) se consideră un antrepre­nor optimist, care nu ezită să riște când inițiază o nouă linie de business și este deschis investițiilor care ar putea aduce valoare adăugată afacerilor sale. A construit pas cu pas Grup Șer­ban Holding, activ în domenii precum agricultură, comerț cu cereale, plante oleaginoase și le­gume, creșterea păsărilor, panificație, patiserie-cofetărie, retail alimentar, dis­tri­buție și transport.

Din 28 februarie 2022, grupul este listat pe piața AeRO, sistemul alternativ de tran­zac­ționare al Bursei de Valori Bucu­rești. Listarea a venit după un plasament privat de la înce­putul lui decembrie 2021, în urma căruia a obținut 2,7 mili­oane de euro pentru un pachet de 4,5% din acțiuni, după o majorare de capital. Valoa­rea estimată de piață a Grup Șerban Holding ajungea astfel la circa 70 de milioane de euro.

Pasul pe bursă

„Banii obținuți pe bursă vor fi alo­­cați pentru sprijinirea investițiilor noastre“, spune acum Nicolae Șerban. Mizând pe dezvoltarea legu­mi­colă în rotație, cartofi și alte legume, compania are ca obiectiv dezvoltarea până în trimestrul al treilea din 2022 a unui depozit cu ventilație și temperatură con­trolată pentru legume vrac și ambalate, cu o capacitate de până la 4.000 de tone. Totodată, antreprenorul își propune extinderea suprafețelor de creștere a pă­să­­rilor, de la 44.000 de metri pătrați, la 80.000 de metri pătrați, prin construirea unor module avicole în loca­litatea Sascut din județul Bacău.

Planurile sale de investiții in­clud și realizarea unor sisteme de irigații pentru 2.800 de hectare de teren din Lunca Siretului. În momentul de față, compania irigă în această zonă 1.000 de hectare de teren și esti­mează că în următorii ani va crește capacitatea de iri­gare cu până la 500 de hectare pe an. Alte investiții sunt programate și pentru linia de bu­si­ness de pani­fi­cație, dar în acest caz nu se ba­zează doar pe banii de la bursă. Pe termen mediu și pe termen lung, compania are în plan achiziția unei noi linii de panificație, prin accesarea unui program cu fonduri ne­ram­bursabile în ve­derea creș­terii capacității de producție. Totodată, compania dorește să lanseze pe piața națională noi sortimente de panificație proprii și să înceapă livrarea produselor de cofetărie către ma­rile lanțuri hoteliere din zona Moldovei, într-o primă fază, iar ulterior să iasă și la nivel național.

Nicolae Șerban mai spune că printre investițiile pe care urmează să le facă se numără inclusiv achiziția de alte companii, pentru consolidarea poziției în piață. „În momentul în care apar oportunități de a cum­păra un anume business, mai scoatem acțiuni pe bursă“, explică acesta.

Planuri de creștere

Ideea listării companiei la bursă i-a venit lui Nicolae Șerban încă din 2015. „Moti­vația de atunci a fost că un grup de investiții polonez a încercat să cumpere o bucată de business de la noi“, povestește antreprenorul. Discuțiile nu s-au concretizat însă și printr-o tranzacție. Oricum, nu ar fi fost cel mai bun moment pentru vânzarea unui procent din acțiuni, pentru că agricultura din România nu doar că nu era la fel de bine poziționată ca acum, dar în acel an mai și fusese o secetă care a afectat puternic aface­rile din zona de agribusiness. După acest episod, antreprenorului i-a venit însă ideea să transforme compania într-o entitate care să se poată finanța de pe bursă. Mai ales că, în opinia sa, cea mai mare problemă a com­­paniilor locale ar fi aceea că nu reușesc să se finan­țeze la timp. „Majoritatea insolvențelor nu apar din cauza lipsei de profit, ci din cauza lipsei de lichidi­tăți la un moment dat“, detaliază el.

Pentru a avea mai multă siguranță în ceea ce pri­vește activitatea financiară, în 2018 a adus un CFO (Chief Financial Officer) în Șerban Holding, în per­soa­na lui Ovidiu Bucătaru (43 de ani), care anterior ocupase mai multe poziții de coordonare și management în Banca Millenium și Bank Post (preluată între timp de Banca Transilvania). Din acel moment, măr­tu­risește acum Șerban, a înțeles că, într-un business, antreprenorul nu trebuie să fie cel care le face pe toate, ci trebuie să apeleze la specialiști și consultanți.

În cursa de pregătire a listării pe bursă, Nicolae Șerban spune că nu a urmărit creșteri anuale specta­culoase. Doar anul trecut, pe fondul unei piețe bune a grâului, antreprenorul estimează, înainte de a transmite oficial exercițiul bugetar, venituri de circa 100 de mili­oane de euro, de la 74 de milioane de euro în 2020. Defalcat, pe linii de business, producția de pui a gene­rat venituri de circa12 mili­oane de euro, panificația, de opt milioane de euro, în timp ce culturile de cere­ale și legume s-au situat în jurul valorii de 20 de mili­oane de euro din cifra de afaceri. Restul de aproximativ 60 de milioane de euro a fost gene­rat de acti­vi­tățile de comerț, Grup Șer­ban fiind unul din marii vân­zători de cereale din zona Moldovei.

Compania vinde atât cereale din producția proprie, cât și cumpărate de la fermieri mai mici din vecină­tatea terenurilor pe care le deține. Pentru cultivatorii de cereale, în afară de prețul bun, 2021 a adus și o pro­­ducție totală record la grâu, de peste 11,3 milioane de tone. Dar până la aceste performanțe, Grup Șerban a trecut de-a lungul timpului prin mai multe tran­s­formări.

Afacere de familie

„Tata a început cu un spațiu închiriat, o Dacie cu remorcă, un cuptor unde făcea produse de patiserie și vindea pâine de la fabrica de pa­nificație de stat“, își amintește Nicolae Șerban.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, cu specializare în Economia Producției Alimentare, antreprenorul s-a întors la Onești după terminarea studiilor, în 1997, și s-a implicat în business alături de tatăl său, Lucian Șerban, de profesie economist și el. La acea vreme, afacerea familiei avea vânzări de cel mult echivalentul a 50.000 de euro. „În­țe­legerea noastră când m-am întors acasă era să-și schimbe filozofia de business, pentru că nu te poți dez­volta așa“, spune Nicolae Șerban, adăugând că ta­tăl său era fericit că poate susține afacerea fără a depinde de bănci.

Cu o nouă strategie de afaceri, Nicolae Șerban a contractat un credit cu o dobândă de 17,5%, pentru construcția unei brutării. Amuzat, își amintește că, în acea perioadă, trebuia să pui garanții la bancă întreaga avere a familiei și chiar a rudelor, pentru sume destul de mici. Deschiderea brutăriei a fost un succes, din 1999 familia Șerban implicându-se și în activități de morărit. O bună perioadă, businessul s-a concentrat pe vânzarea de produse de panificație și făină, ajun­gând să dețină cinci brutării. Antreprenorul spune că, încă din acea perioadă, domeniul morări­tului și panificației era destul de aglomerat, iar in­ves­tițiile în această zonă erau destul de riscante. Cu atât mai mult cu cât, spune fermierul, în acea perioadă se deschideau brutării pe bandă rulantă.

Schimbare de direcție

Pe acest fond, în 2004, Nicolae Șerban a decis să adauge afacerii o nouă linie de business, pentru a nu fi expus doar pe un singur domeniu de activitate. Începuse de ceva vreme să meargă prin țară și să viziteze mai multe ferme zootehnice, descoperind că spațiile destinate creșterii porcilor și vitelor erau, cele mai multe, în paragină. La un moment dat, a găsit pe internet o fermă destinată creșterii păsărilor la Bârlad, în județul Vaslui, care era de vânzare. Nici aceasta nu era într-o stare bună, însă a riscat și a cumpărat-o. „Ferma de pui de la Bârlad nici acoperișuri nu avea“, își amintește antreprenorul.

Spune că aceasta a fost și prima fermă industrială de pui din județul Vaslui care a fost modernizată. A ales să investească în creșterea puilor pentru carne întrucât pe piață era cerere, iar o mare cantitate de carne de pui, de calitate foarte slabă, venea din import. „În 2004 cred că se mânca 90% carne congelată. 30% era import de pulpă de pui și jumătate era din Alaska. Marfă ieftină, se restructurau stocuri strategice care erau încărcate direct în vapor“, povestește Nicolae Șerban.

În momentul în care s-a apucat de creșterea puilor, în 2004, Șerban spune că în județul Vaslui au fost abatorizate circa 300.000 de păsări pe an. 15 ani mai târ­ziu, tot la nivelul județului Vaslui, au fost trimise spre abatoare 30 de milioane de păsări. Businessul a evo­luat repede, iar în 2006, când piața era afectată de ca­zurile de gripă aviară, a reușit să mențină condițiile de securitate sanitară cerute de autorități, care i-au permis să vândă carne de pasăre către rețelele de retail.

Între timp, Grup Șerban a mai cumpărat două ferme pentru creșterea puilor, amândouă, în județul Bacău. Prima dintre ele a fost achiziționată în 2010, în localitatea Paricea, iar cea de-a doua, în 2018, la Tătărăști. Cu aceste capacități de creștere a păsărilor, Grup Șer­ban asigură 2% din producția totală de carne de pui din România. Modelul de business al companiei nu este de a comercializa pe piață produsul final, ci de a crește pui pentru branduri locale consacrate. „Au fost momente când Grup Șerban producea 50% din puiul cu creștere lentă comercializat de Agricola Bacău, sub brandul «Puiul Fericit»“, spune Ovidiu Bucătaru, CFO la Grup Șerban.

Agricultură

Un alt pas în extinderea Grup Șerban a fost făcut în 2007, când compania s-a orientat spre agricultură, pe zona de producție vegetală. „De agri­cultură ne-am apucat din greșeală“, spune, zâmbind, Nicolae Șerban. Totul a început în momentul în care urma să obțină o autorizație integrată de mediu și a fost nevoit să demonstreze că are terenuri pe care îm­­prăștie gunoiul rezultat de la păsări. „Ne-am dus la fermierii din jur și le-am spus că le transportăm noi gunoiul și ei să-l dea doar pe câmp. Însă mi-au zis că dacă-l și împrăștii eu pe câmp, semnăm contractul“, de­taliază Nicolae Șerban. Ca urmare a acestei întâm­plări, antreprenorul a angajat câțiva tineri absolvenți de agronomie, cărora le-a solicitat să găsească tere­nuri pe care să le ia în arendă, pe o rază de 50 de kilometri în jurul fermei de pui de la Bârlad. Așa a reușit să arendeze o suprafață totală de 1.480 de hectare, pe care a semănat-o cu grâu.

Pe atunci, recunoaște antreprenorul, nu doar că nu avea cunoștințe în domeniul agriculturii mari, dar nici măcar nu a vizitat în primul an terenurile luate în arendă. A venit apoi criza, însă, la recoltă, prețul de vân­zare al grâului a crescut, pe fondul unui an prece­dent destul de secetos. Mai mult, în 2007, odată cu in­trarea României în Uniunea Europeană, au apărut și subvențiile pentru agricultură, atât din partea UE, cât și a Ministerului român al Agriculturii. „Au fost sub­venții, s-a făcut producție, nu am resimțit criza în domeniul nostru“, își amintește fermierul.

În prezent, Grup Șerban are în exploatare circa 12.500 de hectare de teren. Compania mai deține și exploatează peste 133.000 de tone capacitate totală de depozitare a cerealelor și plantelor oleaginoase în opt baze localizate în Orbeni, Filipești și Valea Seacă (județul Bacău), Simila, Zorleni și Găgești (județul Vaslui) și Târgu Frumos (județul Iași). „Achiziționăm cerea­lele vecinilor în depozitele noastre și apoi le vindem. Avem o relație bună cu Cargill“, mai spune Șerban.

Comerț și legume

Anii care au urmat au însemnat nu doar noi capacități de producție, ci și alte linii de business. În 2012 a decis să comaseze cele cinci bru­tării pe care le avea în Onești într-una singură, care a fost amplasată în curtea sediului administrativ al com­paniei. În 2014, locul brutăriilor a fost luat de cinci magazine sub brandul „Băcănia Șerban“, mizând pe popularitatea pe care o are familia sa în Onești. „Ma­­gazinele sunt doar în Onești și ne ajută atunci când vrem să încercăm un produs nou“, adaugă antre­prenorul, potrivit căruia lanțul de magazine a generat anul trecut circa 13 milioane de euro.

În agricultură, Nicolae Șerban s-a orientat de câțiva ani și către cultura de legume. Inițial, a început cu o cul­tură de cartofi pe o suprafață de 250 de hectare. Acum cultivă cartoful pe circa 400 de hectare și in­ten­ționează ca până la sfârșitul lui 2022 să ajungă la o su­prafață de 600 de hectare. Acest lucru i-ar putea permite creșterea producției de la 6.000 de tone la 9.000 de tone. Din 2020, Grup Șerban este furnizor de cartofi pentru conglomeratul american din industria alimentară PepsiCo. „Dacă mănânci chipsuri Lays, pro­babilitatea să fie cartof de la noi e de 12,5 %“, deta­liază Nicolae Șerban. Un hectar de cartofi pentru chipsuri generează venituri cât patru hectare de cereale sau plante oleaginoase.

Acest contract i-a dat posibilitatea să fie prezent și la export. Relativ recent a exportat cartofi pentru chipsuri către o fabrică din Grecia, care aparține tot companiei americane. Odată cu listarea la bursă, Grup Șerban intenționează ca 20% din cantitatea de cartofi produși pentru industrializare să ia drumul exportului. Însă până atunci antreprenorul insistă să spună că rămâne optimist la orice nouă mișcare pe care o face în business.

Acest material a fost documentat la Onești, județul Bacău.

Cu agricultura la bursă

În 2020 și 2021, mai mulți jucători din agribusiness au apelat la bursă pentru a atrage capitalul necesar dezvol­tării pe viitor.

• Norofert. Capitalizare: 141 de milioane de lei. Listare: 3 martie 2020. Fondator: Vlad Popescu.
• Holde Agri Invest. Capitalizare: 131 de milioane de lei. Listare: 1 octombrie 2020. Fondatori: Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu și Ale­xandru Covrig.
• Agroland Business System. Capitalizare: 174 de milioane de lei. Listare: 1 martie 2021. Fondator: Horia Cardoș.
• Agroserv Măriuța. Capitalizare: 115 milioane de lei. Listare: 21 mai 2021. Fondatori: Nicușor Șerban, Mădălina și Adrian Cocan.
• Agroland Agribusiness. Capitalizare: 35 de milioane de lei. Listare: 15 iunie 2021. Fondator: Horia Cardoș.