ANALIZĂ: Ce înseamnă pentru România obținerea de către BVB a statutului de bursă emergentă

Efectele obținerii statutului de bursă emergentă se vor resimți pe un orizont mediu de timp, în condițiile în care marii investitori vor trebui întâi să își găsească „spațiu“ pe piața locală de capital.

Decizia agenției de evaluare FTSE Russell de a promova Bursa de Valori Bucu­rești (BVB) la statutul de piață emergentă este de însemnătate istorică, dar rezulta­tele se vor vedea abia în anii ce ur­mează. România va scăpa oficial de eticheta „piață de frontieră“ în toamna lui 2020, iar intrarea marilor fonduri de investiții, miza acestui upgrade, se va produce treptat, după acel moment.

România, pe harta investitorilor de talie globală

Promovarea pune România pe harta in­vestitorilor de talie globală, dar intrarea lor efectivă pe piața locală se anunță dificilă, în special având în vedere evolu­ția principalilor indicatori ai BVB din ultima perioadă.

În luna septembrie, de exemplu, valoa­rea medie zilnică a tranzacțiilor de pe piața locală de capital a fost de doar 7,6 milioane de euro, în scădere cu 4,7% față de luna precedentă și cu aproape un mi­lion de euro mai puțin decât media tran­zacțiilor zilnice din septembrie 2018, reiese din rapoartele oficiale.

Astfel, rata lichidității, respectiv valoa­rea tranzacțiilor raportată la capitalizarea bursieră, a scăzut la 5,1% în acest an, de la 16,7% în 2018. Valoarea tranzacțio­nată totală (acțiuni, obligațiuni și alte instrumente) a înregistrat de asemenea o scădere, de la 3 miliarde de euro anul trecut la 1,6 miliarde în prezent.

Tot­o­dată, dacă în 2018 investitorii au cum­părat acțiuni în valoare de 474,5 milioane de euro în cadrul unor oferte publice ini­țiale, anul acesta nu a adus nicio listare nouă la bursă.

Cel mai bun an din istoria recentă a Bursei de Valori București rămâne 2017, când au avut loc patru oferte publice inițiale. Creșterea numărului de emitenți a crescut vizibilitatea pieței de capital și a sporit numărul de investitori, dar și de tranzacții. Media zilnică s-a ridicat la circa 12 mili­oane de euro.

Chiar și așa, bursa locală a fost departe de cele din regiune. Pentru comparație, Polonia are un rulaj mediu zilnic de 250 de milioane de euro. De altfel, bursele de la Varșovia, Praga și Budapesta sunt încadrate la categoria advanced emer­ging, treaptă situată cu un nivel peste cea la care va urca BVB.

Progrese la Bursa de Valori București

Pe lista progreselor pe care agenția FTSE Russell le-a remarcat în peri­oada celor trei ani de monitorizare a Bursei de Valori București se află introducerea unor mecanisme de piață noi și îmbunătă­țite, facilitarea accesului investitorilor, raportarea corporativă transparentă și cali­tativă a emitenților, disponibilitatea fluxului de informații privind piața de capital și legislația și în limba engleză, mediul fiscal favorabil pentru investitorii instituționali, un cadru de tranzacționare competitiv și o guvernanță corporativă îmbunătățită pentru companiile listate.

Romgaz (SNG), Banca Transilvania (TLV) și BRD-Groupe Société Générale (BRD) sunt singurii emitenți care au înde­pli­nit criteriile de eligibilitate pentru intrarea în FTSE Global All Cap Index. Din calculele preliminare rezultă că acestea vor avea o pondere de 0,085% în indexul afe­rent piețelor emergente și de 0,008% în cel global.

„Promovarea României la statutul de piață emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piața de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană“, a comentat Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București.

Comparația este co­rectă, având în vedere diferențele uriașe de alocări. Ca ordin de mărime, sumele puse la bătaie de investitorii străini pentru piețele emergente sunt de 100 de ori mai mari decât cele pentru piețele de frontieră.

Nivelul ponderii pe care România va ajunge să o dețină în structura indicilor FTSE Russell, nivel care va fi anunțat la sfârșitul anului viitor, va fi extrem de important. O serie de fonduri pasive (exchange-traded funds – ETF) urmăresc și in­vestesc bani în funcție de acești indicatori.

Spre exemplu, când Bursa din Qatar a făcut pasul următor, media zilnică de tranzacționare a sărit de la 18 milioane de dolari la 180 de milioane. Pentru companiile listate la București, acest lucru va însemna o creștere bruscă a valorii, dar și riscul ca valoarea să se „topească“ în eventualitatea unor ieșiri masive de capital din piețele emergente.

Investitorii care doresc să parieze pe piețele emergente, spre exemplu, cumpără acțiuni ale ETF-urilor, bani care sunt tran­s­­ferați apoi în acțiunile din țările care fac parte din indicele urmărit de respectivul ETF. Dacă investitorii decid că nu mai do­resc să își asume riscurile de a-și plasa banii într-un ETF care urmărește piețele emergente, se pot reorienta către unul care urmărește acțiunile americane sau pe­trolul.

Drept consecință, activele ETF-ului scad, iar banii ies din România. În funcție de dimensiunea volatilităților, acestea pot pune presiune pe indicatorii ma­cro­economici, în special pe deficitul de cont curent, dar și pe curs (se vor vinde lei pentru a cumpăra euro sau dolari și a scoate banii din țară).

Dincolo de aceste scenarii, România trebuie să asigure în primul rând posibilitatea acestor fonduri de a intra pe piața de capi­tal. Cu alte cuvinte, fondurile trebuie să aibă ce cumpăra. Noi listări ar sprijini semnificativ intrări în piața de capital. Având în vedere amânarea listării companiei de stat Hidroelectrica, al cărei traseu către bursă este într-o perpetuă stare de incerti­tudine, speranțe mari se îndreaptă către mediul privat. După efervescența din 2016-2017, trendul listărilor pare însă a se fi domolit.

Următorul pas: Consolidarea poziției

România și-ar putea consolida poziția de piață emergentă dacă ar întruni criteriile de promovare cerute și de alte agenții. Cel mai dificil de atins sunt cele ale agenției MSCI, care solicită oricărei burse emergente să aibă trei emitenți super-lichizi.

Mai exact, trei companii care să îndeplinească în același timp trei condiții: capitalizarea bursieră să fie de 1,26 de mili­arde de dolari, dimensiunea free-floatului (valoarea acțiunilor liber tranzacționabile din care se exclud statul, Fondul Proprietatea și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) să fie de 630 de milioane de dolari și „rulajul“ free-floatului (cât se tran­zac­ționează efectiv) să fie de minimum 15%. Fără Hidroelectrica, aceste condiții vor fi dificil de întrunit.

În ceea ce privește consecințele ime­diate ale promovării obținute de BVB, deci­zia FTSE Russell va pune în mișcare o serie de mecanisme ale marilor fonduri de in­vestiții, care vor face primii pași pentru a pregăti tehnic intrarea în România. Atra­gerea efectivă de capital se va produce pe un orizont de timp de trei, cinci, poate chiar șapte ani, potrivit estimărilor lui Lucian Anghel.

Pentru companiile listate, în special pentru cele trei care întrunesc con­dițiile de eligibilitate pentru includerea în index, va însemna o creștere a valorii de piață. De câștigat vor avea și investitorii locali, ale căror portofolii vor înregistra o creștere a valorii pe fondul creșterii acțiu­nilor emitenților.

Pe termen lung, obiectivul BVB va fi creș­terea ponderii României în indexurile piețelor emergente. O spune Adrian Tă­nase, CEO al Bursei de Valori București: „Țelul nostru pentru următorii zece ani este să dublăm nivelul de reprezentativitate al pieței în economie, de la nivelul actual de 10% din PIB la 20% din PIB“.

Dezvoltare

Redeschisă pe 21 aprilie 1995, Bursa de Valori București este mică, dar face progrese și oferă unele dintre cele mai bune randamente din regiune.

• FTSE. Ca parte a revizuirii anuale, Comitetul Consultativ FTSE Russell pentru Clasificarea Țărilor a aprobat următoarea modificare a criteriului de rating: „Lichiditate“ − lichiditate de piață suficientă pentru a susține investițiile globale semnificative“ − îmbunătățită de la „Restricționat“ la „Admis“; „Tranzacții extrabursiere permise“ − actualizate de la „Neîndeplinit“ la „Restric­ționat“.
• Derivate. În primăvară, Bursa de Valori București a anunțat obținerea finanțării pentru realizarea Contra­părții Centrale (CC), o in­ves­tiție de circa 16 milioane de euro care va relansa piața derivatelor. Aceasta ar urma să devină operațională la sfârșitul anului viitor.
• ATRACTIVITATE. Piața locală de capital a atins în luna septembrie un nou maxim pentru indicele BET-TR (care include și dividendele). Acesta a trecut de pragul de 15.000 de puncte, consemnând o creștere de aproximativ 40% în acest an, ceea ce a făcut din România una dintre cele mai performante piețe de capital din regiune.