Algebra planșelor: Cum arată piața de arhitectură și proiectare, un business de un sfert de miliard de euro pe an

Desenează proiecte de construcții de un sfert de miliard de euro anual și se uită tot mai atent și la lucrări de dincolo de gra­nițele țării. Vorbim despre arhitecții și proiectanții români, care încep să vadă (din nou) partea plină a paharului, chiar dacă mai au mult până să ajungă la afacerile pe care le rulau în urmă cu mai puțin de un deceniu.  

Se spune despre români că se pricep, cel puțin în teorie, la toate, de la politică și fotbal până la mașini, case și, de ce nu, arhitectură. De la teoria anecdotică la concretul practicii de zi cu zi, serviciile de arhitectură și proiectare din România reprezintă o piață estimată anul trecut la circa 250 de milioane de euro, fiind punctul de plecare în tot ceea ce în­seamnă o construcție, de la o simplă casă la un proiect de birouri de zeci de mii de metri pătrați. Cu toate acestea, vorbim de o in­dus­trie direct dependentă de investițiile altora – indi­ferent dacă sunt private sau de stat. Să-i schițăm, așadar, variabilele.

(IN)DEPENDENȚĂ. „Piața românească de arhitectură și proiectare s-a aflat dintotdeauna și încă se regăsește în strân­­să legătură cu economia națională și, implicit, cu piața de investiții și con­s­trucții“, spune Florin Popa, fondator și ma­naging partner al companiei de con­sultanță în construcții Vitalis Consulting, cu afaceri de 9,3 mili­oa­ne de lei (2,1 milioane de euro) în 2016.

O evoluție macro­eco­nomică pozitivă nu se traduce nea­părat printr-o creștere a sectorului de arhitectură, care depinde foarte mult de domeniile spre care sunt îndreptate investițiile sau de evoluția diferitelor segmente ale industriei construcțiilor.

Cu titlu de exemplu, PIB-ul României a crescut anul trecut cu 4,8%, un plus ce plasează țara noastră între „vedetele“ Uniunii Europene la capitolul avans economic, însă această evoluție pozitivă de ansamblu nu s-a regăsit și în lucrările de construcții, care au scăzut per total cu 4,8% în 2016, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

E adevărat, declinul lucrărilor ingi­nerești (de infrastructură) și-a pus cel mai mult amprenta asupra întregii industrii de construcții, însă au existat și sectoare mai „fericite“, precum cel rezi­den­țial, care a încheiat anul cu o „coro­niță de premiant“, adică un plus de peste 11%.

„Dincolo de proiectele rezidențiale, piața se separă din nou. În timp ce pentru clădiri administrative și de birouri cererea este încă destul de mare, clă­di­rile dedicate industriei, educației, sănă­tății sau altor programe evoluează timid din punct de vedere cantitativ. Spațiile comerciale, nu atât în sensul construi­rii, cât mai ales în sensul amenajării, sunt și ele excepția“, spune arhitectul Sergiu Petrea, acționar și managing partner al biroului Tecto Arhitectura din București, cu afaceri de 0,82 mili­oane de lei (peste 180.000 de euro) anul trecut.

PLUSURI ȘI MINUSURI. Acestea fiind premisele, afacerile jucătorilor de pe piața de arhitectură și proiectare au crescut anul trecut cu 17% față de 2015, arată informațiile transmise către NewMoney de Oficiul Național al Registrului Comerțului, pe baza datelor de la Mi­nis­terul Finanțelor. Totuși, din punc­tul de vedere al valorii afacerilor, această indus­­trie se află abia la jumătate față de maxi­mul de aproape 500 de milioane de euro înre­gistrat în anul de boom 2008.

Iar acest lucru se întâmplă și în con­dițiile în care, față de anii 2007-2008, tarifele medii practicate pentru servi­cii­le de arhitectură sau proiectare sunt mai mici. De altfel, recesiunea și-a pus pu­ternic amprenta asupra prețurilor practicate în serviciile de arhitectură și proiectare: dacă tariful mediu orar ajungea la 20 de euro în 2007, în 2012 acesta scăzuse la 11 euro, arată datele Ordinului Arhitecților din România.

„Presiunea încadrării în prețuri cât mai mici trebuie să dispară, pentru a lăsa loc dezvoltării de soluții elaborate, competitive, care să genereze un nivel ri­­dicat de calitate a locuirii“, spune acum Petrea de la Tecto.

O analiză mai extinsă a sectorului de arhitectură arată că, la finalul anului 2016, activau în domeniu puțin peste 4.900 de firme, cu 300 mai puține față de 2008. Mai drastică a fost scăderea nu­mă­­­rului de angajați ale acestor firme, de la 14.000 în ulti­mul an de boom la 8.400 anul trecut. Cu precizarea că, în afara agen­­ților econo­mici care au declarat ca activitate prin­cipală arhitectura, absol­venții de arhitectură lucrează și în companii de inginerie de cons­trucții, învăță­mânt superior, sectorul nonprofit sau servicii pu­blice, după cum arată datele publicate de Ordinul Arhi­tecților din România pe site-ul propriu.

PROIECȚII. Într-o lume din ce în ce mai globalizată, arhitecții și proiectanții români se uită cu atenție și către contracte externe. Tecto, de exemplu, a avut câteva proiecte rezi­dențiale în Germania și Austria, iar acum se află în dis­cuții pentru un car­tier de case eficiente energetic în apropiere de Cracovia (Polonia), res­pec­tiv un sanatoriu în Kazahstan. La rân­dul lor, cei de la Vitalis Consulting au lucrat anul trecut pentru trei hoteluri din Londra (Marea Britanie).

„Contractarea lucrărilor în străinătate este totuși mai dificilă, pentru că, dincolo de problemele ridicate de legislația diferită și de cadrul specific de avizare, trebuie găsite birouri locale partenere care trebuie coordonate pentru implementarea și supervizarea proiectului“, explică Sergiu Petrea de la Tecto. Chiar și așa, mărturisește că nu exclude să se uite pe viitor cu un interes mai mare către proiecte în afară.

Pe de altă parte, arhitectul mai spune că, la nivel local, cadrul legislativ care guvernează domeniul proiectării este „stufos, contradictoriu și neactualizat“ și că, nu de puține ori, raportul dintre efortul depus în procesul de proiectare propriu-zis și cel din etapa de avizare sau autorizare este nefavorabil.

„Aștep­tă­rile sau, mai curând, spe­ranțele noastre se îndreaptă către un mediu legislativ și administrativ mai conectat la perspectiva globală în ceea ce înseamnă proiectarea propriu-zisă“, spune Petrea.

Una peste alta, jucătorii din arhitectura din România speră ca piața să ră­mână în continuare în zodia creșterilor, mai ales că, cel puțin la nivel de inves­tiții private, premisele sunt optimiste. „Pentru anii ce urmează, ne așteptăm la o intensificare a activităților la nivelul pieței construcțiilor din România, astfel că preconizăm o creștere a activităților arhitec­turale și de proiectare“, spune Florin Popa de la compania de consul­tanță în construcții Vitalis Consulting.

Dacă și în ce condiții va reuși această industrie să ajungă la valorile de acum un deceniu, rămâne însă de văzut. Doar timpul (și planurile arhitecților) o vor arăta.

FOTO: Getty Images