Al Treilea Război

Marshall McLuhan, cel mai mare teoretician al in­formației din al șaptelea deceniu al secolului trecut, profețea că „al Treilea Război Mondial va fi o gherilă informațională, cu participarea egală a armatei și a civililor“. Transformările politice și sociale din ultimul an ne arată că McLuhan nu a exa­ge­rat deloc, cu toate că nu avea nici cea mai vagă idee despre revoluția tehnologică viitoare.

Dacă e să credem media mainstream, în 2017, artizanii războiului de tip nou se numesc în funcție de alfabetul folosit fie Sputnik, RT (fosta Russia Today), fie CNSnews.com, Breitbart și lista poate continua cu grupuri de presă de care, cel mai probabil, nu ați auzit vreodată. Cifrele de audiență ne arată însă că o parte dintre iluștrii anonimi de mai sus au depășit branduri consa­crate în materie de media online ori audiovizuală. Grupul Breitbart, cu site-uri politice de dreapta în Statele Unite, Marea Britanie sau Israel, generează două miliarde de afișări anual, adică de două ori mai mult decât Huffington Post, outlet-ul media pe care și-a propus să-l contracareze. De asemenea, RT are mai multe vizualizări pe YouTube decât CNN și BBC la un loc.

Schimbările-șoc din lumea politică a bătrânului și noului continent, adică Brexit-ul și victoria lui Donald Trump, sunt puse aproape integral pe seama acțiunilor discrete ale acestor războinici de gherilă modernă. Este de așteptat ca amprenta lor să fie prezentă și în apropiatele alegeri din Olanda, Franța și Germania.

Vă întrebați probabil cum este posibil ca niște surse de informații privite și de un copil drept îndoielnice pot influența dramatic soarta alegerilor din state bogate cu democrații consolidate. Din capul locului, trebuie amintit faptul că trupele de gherilă, pe care în mod grăbit le etichetăm re­dacții de știri, colaborează îndeaproape cu laboratoare mai mult sau mai puțin oculte care pot co­lecta și interpreta comportamentul oricărui individ de pe planetă care are un cont de Facebook.

CAMBRIDGE ANALYTICA. Imediat după victoria lui Trump, numele unei mici companii de analiză a datelor din Statele Unite, Cambridge Analytica, a început să apară tot mai des în discursul jurna­liș­tilor, politicienilor sau cercetătorilor care au încercat să explice inexplicabilul: un miliardar excentric, privit mult timp un outsider, a câștigat alegerile din Statele Unite, deși ceea ce este numit conspiraționist „sistemul“ și media mainstream și-au folosit toate resursele pentru a o promova pe contracandidata acestuia – Hillary Clinton.

Care este obiectul de activitate al Cambridge Analytica? Compania se recomandă un consultant pe strategii electorale și „operațiuni de informare și transmitere de mesaje“, cu o experiență de peste un sfert de secol inclusiv în state precum Afganistan și Pakistan. Această terminologie face trimitere indirect la operațiunile psihologice la care structurile militare apelează atunci când vor să inducă un curent de opinie, pornind de la emo­țiile de bază ale indivizilor.

Cambridge Analytica pretinde că realizează profiluri psihologice pe baza a 5.000 de informații co­lectate despre fiecare individ dintr-un total de 220 de milioane de americani. Analiștii reali­zează portretul fiecărei persoane în parte și, de-abia ulterior, identifică grupuri-țintă pe care le „bombar­dează“ cu mesaje prin intermediul Facebook sau al presei alternative. Unul dintre finanța­torii firmei, miliardarul Robert Mercer (un fel de George Soros al noilor vremuri), este un apropiat al lui Steve Bannon, șeful campaniei electorale a lui Trump.

În mod paradoxal, tehnicile de studiere a comportamentului uman în scopuri manipulative au fost rafinate în Rusia și exportate, ulterior, în Occident. De altfel, în campania pentru alegerea celui de-al 45-lea președinte al SUA, există indicii că „boți“ din Rusia au schimbat cursul conversațiilor pe rețelele sociale în favoa­rea lui Trump.

Cu o asemenea infrastructură în spate, chiriașul de la Casa Albă își permite să interzică prezența reporterilor de la CNN, The New York Times sau The Guardian într-o întâlnire cu presa.

ȘI EU? Manipularea și propaganda au devenit su­biect de reflecție inclusiv în societatea româ­neas­că. Cele mai mari proteste de stradă de după 1989 au fost descrise de puterea politică actuală drept fructul unei conspirații bine orchestrate pe Facebook.  Autoritățile au mers până acolo încât au identificat cu nume și prenume jurnaliștii care ar fi făcut parte din acest complot. Întrebarea „oare sunt și eu manipulat?“, chiar dacă nerostită, își face loc în mintea fiecăruia dintre noi. Iar rafi­namentul tehnologiilor disponibile în acest moment pune pe oricine în imposibilitatea de a mai da, vreodată, un răspuns cert.

Până la urmă, intoxicările din social media ope­rate de „boți“, media alternativă, știrile false sunt un preț pe care consimțim să-l plătim pentru confortul de a fi conectați 24/24 cu un prieten aflat la mii de kilometri distanță și pentru luxul de a comenta în orice secundă orice informație care este publicată pe internet. Libertatea are un preț.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *