Absențe motivate: Cum afectează înjumătățirea numărului de absolvenți de facultate o piață a muncii deja tensionată

Numărul de absolvenți de facultate s-a înjumătățit în ultimii cinci ani și, deși piața muncii cere tot mai des spe­cialiști în domenii tehnice, tinerii se orientează în continuare tot către specializări cu inflație de diplome. Acestea fiind premisele, se mai poate transforma învățământul superior dintr-o poveste cu iz de tragedie greacă într-una cu final (mai) fericit?    

În plin examen de bacalaureat, un post de televiziune difuza un reportaj despre o firmă de IT din România care și-a organizat propriul examen de maturitate, testându-și programatorii cu subiectele date în acest an la proba de informatică. Scopul? Simplu și la obiect: o compa­rație între materia predată la liceu și cunoștințele de care un programator are nevoie efectiv în realitatea zilnică.  „Nu ştiu dacă aş fi luat un 5. Şi nu ştiu cât contează experienţa respectivă, pen­tru că subiectele nu văd să aibă apli­­cabilitate în jobul meu zilnic“, spunea unul dintre angajați pentru Digi24.

Dincolo de modul în care cu­­noș­tin­țele dobândite în timpul școlii se aplică în viața de zi cu zi a viitorului angajat, o piatră de încercare a învăță­mân­tului din ultimii ani este faptul că România nu scoate de pe băncile facul­tă­ților sufi­cienți specialiști care să acopere nevoile actuale din piața forței de muncă.

În timp ce companiile simt tot mai acut lipsa absolvenților de facultăți sau de școli tehnice, în special IT-iști, unu din patru absolvenți de învățământ universitar își ia diploma în domeniul știin­țelor economice, administrative sau juri­dice. Concret, datele Institutului Națio­nal de Statistică (INS) arată că, din cei aproape 81.000 de studenți care și-au luat diploma de licență în anul universitar 2015-2016, cei mai mulți, peste 22.200, au ales facultățile de afaceri, administrație și drept, domenii considerate „la modă“ în ultimul deceniu.

Pe locul al doilea în topul absolvenților de facultate în funcție de specializare sunt cei din inginerie, prelucrare și con­s­trucții, cu aproape 14.400 de persoane. Pe de altă parte, doar 4.300 de studenți au absolvit studii de licență în tehnologia informației și a comunicațiilor.

În acest context, o serie de alte cifre în­tăresc ideea că piața muncii s-ar putea îndrepta rapid către o criză profundă, mai ales că, la nivelul economiei naționale, numărul locurilor de muncă neocupate s-a dublat în ultimii ani, ajungând de la circa 39.000, în 2009, la aproape 60.000 anul trecut, potrivit furnizorului de infor­mații de afaceri KeysFin. Date și mai recente arată că 28% dintre angajatorii din România vor să își crească  numărul de salariați în perioada iulie-septembrie a acestui an, potrivit unui studiu al ManpowerGroup, furnizor de soluții privind forța de muncă.

CERERE ȘI OFERTĂ. Nu e nicio noutate că multe companii private, fie ele româ­nești sau multinaționale, se plâng în ultima perioadă de dificultățile pe care le întâmpină în identificarea de noi angajați, pe o piață în care anunțurile de investiții sau de noi recrutări sunt de acum la oridinea zilei. În aceste condiții, numărul șo­merilor din economia românească a ajuns în luna mai a acestui an, cea mai recentă dată pentru care există informații, la 478.000, în scădere cu 70.000 de oameni față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele de la Statistică.

Iar creșterea salariilor din ultimul an confirmă, la rândul său, lupta angajatorilor pe specialiști: câștigul salarial mediu net a ajuns la 2.363 de lei la nivel național în luna mai, în creștere cu 14,5% față de luna similară din 2016. Și parcă pentru a pune și mai multă sare pe rănile pieței muncii, numărul de spe­cialiști care se pre­gătesc pe băncile fa­cultăților româ­nești a scăzut dramatic în ultimii ani, atât din cauza ponderii mai reduse de absol­venți care au promovat exame­nul de bacalaureat, cât mai ales din cau­za scăderii demografice. „Această scădere influențează direct și pe termen lung piața muncii“, arată Ministerul Educației.

Dacă în anul universitar 2009-2010 peste 191.000 de persoane au absolvit studii de licență, numărul acestora a scăzut în 2015-2016 la mai puțin de jumă­tate. „Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de stu­denți se referă la rata cres­cută de pă­ră­sire timpurie a sistemului educa­țional preuniversitar și la fe­no­menul migrației externe“, se arată în „Raportul privind starea învățământului superior“, publicat recent de Ministerul Educației.

Unul dintre domeniile cele mai afectate de criza de personal este IT-ul. Deși acesta angajează circa 100.000 de oameni, se confruntă cu un de­ficit de specialiști estimat acum la aproximativ 10.000 de persoane. Iar aceasta în condițiile în care, în anul universitar 2015-2016, de exemplu, au existat doar cu pu­țin peste 4.300 de absolvenți ai facultă­ților de teh­nologiile informației și comuni­cațiilor, potrivit Ins­titutului Națio­nal de Statistică.

„Dacă vorbim de domeniul IT, consider că instituțiile de învățământ ar trebui să suplinească numărul de locuri. Anual sunt din ce în ce mai puțini absolvenți de facultate comparativ cu necesarul de personal din piață calificat în acest domeniu“, spune Raluca Peneș, HR coordinator în cadrul Smartree, companie de externa­lizare a proceselor de resurse umane.

Mai mult, adaugă ea, în piață au început să apară noi poziții ce trebuie acoperite, pentru care nu există însă spe­cia­lizări bine definite în facultate și care ar trebui introduse în programa universitară. Unul dintre exemplele cele mai la înde­mână este cel al noilor limbaje de programare ce apar pe o piață într-o continuă mișcare, așa cum este IT-ul. Totuși, pentru a corela oferta educațională cu cerin­țele pieței muncii, unele companii au început să creioneze programe de studiu în parteneriat cu facultățile. Este cazul grupului german Bosch, care, alături de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a lansat pentru anul universitar 2017-2018 un program de masterat în domeniul ingi­neriei electrice în industria auto.

LICEENI&CO. Pe de altă parte, „sunt foarte mulți tineri absolvenți de liceu care nu au suficiente informații privind facul­tă­țile pe care le pot absolvi și speciali­ză­rile lor“, mai spune reprezentantul Smartree, care adaugă că viitorii studenți nu au parte de suficientă consultanță astfel încât să se poată orienta către facultățile care corespund atât profilului lor, cât și cerințelor din piața forței de muncă.

O soluție pentru această situație ar fi programele de internship începute chiar din timpul liceului și o prezență mai ac­cen­tuată a companiilor în această eta­pă a învățământului preuniversitar.

Virgil Tornoreanu, om de afaceri din Timișoara, cu businessuri în IT și imobiliare, spunea recent că a fost nevoit să angajeze în compania sa de IT, Vox FileMaker Solutions, tineri de liceu de 16-17 ani, semnând contracte cu părinții lor, deoarece piața forței de muncă din Timiș trece prin­tr-o penurie de angajați. „Ne luptăm cu problema forței de muncă. Timișoara e foarte dezvoltată pe zona de automotive, iar industria auto fură cam toți stu­denții“, își explică Tornoreanu decizia. Raluca Peneș de la Smartree mai spune că, în afară de IT, alte domenii în care se înregistrează în prezent un dezechilibru între forța de muncă disponibilă și necesarul din piață sunt cel medical, cel auto sau chiar și centrele de shared service (HR, contabilitate, IT, logistică), unde este necesară cunoașterea unor limbi străine. „În domeniul privat, companiile multina­țio­nale care au pătruns pe piața din Ro­mânia încearcă să atragă candidații prin salarii mai mari sau prin sisteme de bene­ficii motivante, ceea ce creează și o fluc­tuație mare de personal, dar și un dezechilibru în grilele salariale pentru aceleași funcții sau aceeași expe­riență“, consi­deră Raluca Peneș.

Oricum ar fi, cert este că oamenii de afaceri din România spun că una dintre marile provocări ale anului 2017 și, în general, ale următorilor ani este criza de pe piața forței de muncă, criză care tinde să se adâncească, potrivit barometrului semestrial privind businessul românesc, realizat de KeysFin. Cum se va reflecta si­tua­ția din piața muncii în deciziile tineri­lor de a-și alege facultățile la care merg, rămâne însă o chestiune de studiat.

Studiile de după studii

În medie, jumătate dintre absolvenții învățământului universitar de licență își continuă studiile în programe de master, doctorat etc.

• MASTER. În anul universitar 2015-2016, aproape 39.000 de studenți au absolvit cu diplomă programe de master sau cursuri și studii postuniversitare. La fel ca în cazul învățământului de licență, cei mai mulți, peste 12.000, s-au îndreptat către zona de afaceri, administrație și drept. La polul opus al interesului s-au aflat sănătatea și asistența socială, potrivit datelor de la Institutul de Statistică.

• DOCTORAT. În ceea ce privește învățământul universitar de doctorat și programe postdoctorale, din cei 2.300 de absolvenți, peste 500 s-au îndreptat către arte și științe umaniste și circa 420 în inginerie, prelucrare și construcții. Cei mai pu-țini, circa 50, au ales tehnologiile informației și comunicațiilor.

• STUDENȚII DE AZI. Peste 530.000 de persoane erau înscrise în diverse niveluri ale învățământului superior (licență, master, doctorat, programe postuniversitare sau postdoctorale) la nivelul anului universitar 2016-2017. Cea mai mare parte a acestora, aproape 465.000, urmau studii în cadrul instituțiilor de stat, doar 67.000 fiind înscriși la instituții private.

• CENTRE UNIVERSITARE. Din punct de vedere regional, peste 172.000 de persoane dintre cele peste 530.000 care sunt înscrise în învățământul superior urmează cursuri ale instituțiilor din zona București-Ilfov. Urmează regiunea de nord-vest, unde studiază peste 91.000 de persoane, respectiv nord-est, cu 67.000 de cursanți.

FOTO: Getty Images