A început cu o cultură de rozmarin, iar acum face 5 milioane de euro pe an din 150 de tipuri de salate și plante aromate

Acest articol apare în numărul 20 (24 iulie – 6 august) al revistei NewMoney

Chives? Rozmarin? Coriandru? Baby spanac? Radicchio? Salată? Lista poate continua, însă în acest text nu veți citi rețeta unui preparat mediteraneean, ci povestea unei afaceri născute la o dis­cuție la cafea. Iar Agriro Fresh con­ține toate aceste ingrediente și aduce vân­zări de peste cinci milioane de euro.

„Este o poveste simplă. Am început în 2002, după o discuție la o cafea cu soțul meu“, spune Cosmina Măhăra, antreprenoarea care a pornit în urmă cu 17 ani o afacere cu salate și plante aromate, Agriro Fresh. Cei doi soți au cumpărat atunci un teren în județul Bihor – în satul Ant, din comuna Avram Iancu, chiar la granița cu Ungaria – căruia ar fi vrut să îi dea o cu to­tul altă destinație. „Ideea era de a achi­zi­ționa terenul pentru vacanțele de vână­toare, pentru că era o zonă propice.“ Antreprenoarea vorbește rar, cu un ușor accent specific vestului țării, și fie­ca­re cuvânt pare anume cântărit înainte de a fi rostit.

Terenului i s-a dat însă o altă între­buin­țare, în urma unei scurte vacanțe în Italia. Acolo, Cosmina Măhăra a cumpărat pentru prima dată rozmarin. „Practic, atunci am descoperit plantele aromate. Și am zis să încercăm să facem măcar o seră să vedem dacă putem face o astfel de cultură și în România.“ De ce au ales agricultura? Probabil pentru că în ceea ce-i privește a fost ideea potrivită la momentul potrivit. Experiență în business aveau oricum – o afacere anterioară cu frize pentru parchet, la care au renunțat odată ce au decis să investească în acest domeniu.

Citiți și: Cum a reușit un crescător de castraveți să facă 3 milioane de euro cu niște sere abandonate din Oltenia

Prima cultură de rozmarin a ieșit bine. Cu toate acestea, întreaga recoltă a fost aruncată la gunoi. Nu părea încă să fie piață pentru o astfel de plantă aromată. A urmat o a doua cultură – de busuioc. „Pe aceasta, după ce a înflorit, am dat-o bise­ricilor. Așa a trecut un an. Ne-am făcut mâna.“ Nu s-au lăsat descurajați și au continuat să cultive atât plante aromate, cât și diferite tipuri de salate.

Pasul spre mai mare. „După un an am început colaborarea cu Metro din Timi­șoara. Și livram singură, cu un Ford Escort, câte un bax pe zi“, spune ea. Primele comenzi către retailer: rozmarin, salată și busuioc. După Metro, au urmat apoi livrări către aproape toți marii retaileri.

Economistă de profesie, nu se ferește de munca grea, iar mâinile ei par să tră­deze și astăzi această disponibilitate. Agriro este o afacere de familie, însă, în practică, lucrurile sunt foarte bine deli­mitate. Din cele 200 de hectare ale terenului de la Ant, afacerea Agriro Fresh – de care se ocupă exclusiv Cosmina Măhăra – ocupă circa 20 de hec­tare în câmp (pe lângă cele trei hectare de sere). Restul tere­nului din câmp este în responsabilitatea soțului ei, fără a avea legătură cu Agriro, și este dedicat culturilor mari, cum ar fi trifoiul sau floarea-soarelui. Sfaturile între parteneri sunt necesare, iar ten­siunile sunt ine­rente. „Am început de câțiva ani să ne detașăm, să nu mai aducem problemele de la birou acasă“, măr­tu­risește ea. Treptat, pe terenul pe care ini­țial se afla un fost CAP, au ridicat o primă linie de ambalare. A urmat o a doua și tot așa, până au ajuns la un total de 11 – șapte în Bihor și patru în Bucu­rești, apro­vi­zionate toate cu materie primă de la Ant.

Citiți și: Doi frați din Galați fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Investițiile în toți acești ani s-au ridicat la peste trei milioane de euro, iar numărul de angajați a ajuns la 80. Afacerea a intrat pe profit după cinci-șase ani. „Dar nu m-am lăsat până nu l-am făcut“, explică ea. Iar drumul nu a fost unul lin – de la terenurile frag­mentate pe care s-au stră­duit să le adune la un loc, până la creș­terea notorie­tății unei categorii de produse pentru care ro­mânii nu s-ar înghesui să stea la coadă.

Consumul regulat de fructe și legume este recomandat atât de medici, cât și de organizațiile internaționale de profil, și este considerat baza oricărei diete sănă­toase, doar că românii, pentru care „carnea de porc este cea mai bună le­gumă“, sunt mult în urmă la acest capitol. Totuși, Cosmina Măhăra spune că românii au început să înțeleagă im­por­tanța „ver­delui“ în meniul lor zilnic. „Se consumă și vara, și iarna. Ușor-ușor, s-a educat piața.“ Ca model de consum, și-ar dori ca românii să mănânce salate precum italienii și francezii. Cu toate acestea, în statisticile europene, primii la con­sumul de fructe și legume sunt brita­nicii, danezii și olandezii.

Astăzi, Agriro Fresh are un portofoliu de peste 150 de sortimente de salate ambalate (simple, mixte sau micro leaf), plante aromate (tăiate sau în ghiveci), salate gata pregătite (Shake&go), dar și salate căpățână ambalate indvidual. Compania produce și pentru mărci private, care reprezintă 30% din business. În ceea ce privește concurența, se luptă aproape la baionetă cu producătorul Eisberg, controlat de grupul elvețian Bell, cu o fabrică în Pantelimon (Ilfov) și afaceri de opt mili­oane de euro anul trecut.

Produsele nișate, cum sunt salatele ambalate, nu au fost afectate de criză, și în cazul acestora nici presiunea pe preț nu este atât de mare ca pentru celelalte produse care nu lipsesc din coșul zilnic al românilor (lactate, mezeluri, mâncare cu termen mai lung de va­labilitate, dulciuri sau produse la con­servă). În schimb, gusturile consumatorilor se schimbă în timp, de aceea mixurile de salate nu sunt me­reu aceleași. „Românilor, de exemplu, le place gustul dulce“, iar cel mai bine vândute produse sunt salata primăvara (rucola, lattughino rosso și verde, valeriana, baby spanac), tango (lattughino rosso, valeriană, latuga bowl) sau cea dulce-cro­cantă (scarola, pan di zucchero, valeriană, radicchio rosa).

Drumul salatei de pe câmp la raft por­nește dimineața devreme, când produsele sunt recoltate. „Din cauza căldurii, sala­tele nu se pot recolta în timpul zilei fiind­că se ofilesc“, explică ea. Urmează o zi în precooling, apoi intră în camera de materie primă, unde căpă­țânile de salată sunt pregătite manual, de la tăiat la scoa­terea frunzelor neconforme.

Frunzele sunt spălate apoi în trei căzi, după care ajung în mașina de tăiat, apoi sunt centrifugate pentru a nu avea umiditate în pungă, pentru ca apoi să fie cân­tărite și puse, în funcție de gramaj, în am­balajul potrivit. Frunzele de salată trebuie însă combinate cu grijă, povestește ea, fiindcă „una este să combinăm niște frunze în farfurie și să le mâncăm imediat, și cu totul altceva este să le punem într-o pungă“. Mai ales că, fiind un produs proaspăt, termenul de valabilitate este de circa șapte zile.

Visul de afară. Salatele se vând cel mai bine în Bucu­rești, dar și în zona Ardealului, acolo unde s-a născut afacerea. Iar pe fondul creșterii consumului și al volumelor de salate și plante aromate vândute, Agriro Fresh a început de anul trecut și exporturile în țările învecinate: Ucraina, Ungaria și Cehia. „A fost un vis de-al meu să fac exporturi“, mărturisește antreprenoarea. Nu poate să facă transporturi pe distanțe foarte mari, fiindcă produsele trebuie să ajungă proaspete la clienți. Ar vrea să des­chidă mai multe piețe, chiar și de pe alte continente. „Avem propuneri pentru Dubai, de exemplu. Le putem livra proaspete, cu avionul.“

Om al cifrelor, Cosmina Măhăra se ferește însă să dea prea multe detalii le­gate de costuri. Spune și că este prea devreme pentru un bilanț al exporturilor. Oricum, afacerea a crescut pas cu pas, și nici pe viitor nu-și dorește un salt pe care nu l-ar putea gestiona. Iar cum pla­nurile dezvăluite prea devreme ar putea să nu se mai îndeplinească, antreprenoa­rea se rezumă să spună doar că se gândește să facă „o linie de producție în străinătate“. Locul este însă trecut sub tăcere. Doar un termen de finalizare se întrezărește la orizont: în maximum doi ani.

Cert este că doar cel care nu îndrăz­nește nu greșește, pentru că restul e doar salată.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Legumele din statistici” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Potrivit unei recomandări a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul de fructe și legume (fără a pune la socoteală cartofii și rădăcinoasele) ar trebui să se ridice la 400 de grame (echivalentul a cinci porții pe zi). De la recomandare la punerea în practică este însă distanță mare.[/vc_column_text][vc_column_text]

• REZISTENȚA LA „VERDE“. Datele unui studiu Eurostat din 2014 arată că două treimi dintre românii cu vârste de peste 15 ani nu consumă zilnic fructe și legume, procent ce ne plasează pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
• CEI PUȚINI. Doar 3,5% dintre români și 4,4% dintre bulgari reușesc să mănânce cantitatea de fructe și legume recomandată de OMS. La polul opus al marilor consumatori se află britanicii (33%), danezii (26%) și olandezii (25%).
• CARNEA. Românul din statistici consumă o medie de 7,7 kilograme de legume și legume din conservă într-o lună, în timp ce doar consumul de carne proaspătă (fie ea de porc, vită sau pui) reprezintă aproape jumătate din cantitatea de legume consumate, adică 3,4 kilograme, arată datele Institutului Național de Statistică.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney