33 de grade Celsius: cum să faci un SPA românesc după o rețetă nemțească

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Nicolae Ceaușescu a vrut să încălzească Bucureștiul cu apele geotermale din zona de nord a Capitalei, însă pro­iectul a fost abandonat la începutul anilor ’90. Trei decenii mai târziu, acestea sunt un business cu un potențial deja demonstrat.

Nordul Capitalei e cunoscut încă din anii ’60 pentru potențialul său geotermal. La începutul anilor ’80, în zonele Otopeni, Balotești și Snagov au fost făcute mai multe foraje la adâncimi de peste 3.000 de metri cu scopul de a utiliza apele fier­biniți pentru încălzirea orașului Otopeni și a unei părți din București. „S-au săpat sonde până în apropiere de Snagov“, spune președintele Autorității Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Aurel Gheorghe. Proiectul nu a fost pus în prac­tică din cauza costurilor mari de exploatare și tratare a apelor geotermale. Dacă statul nu a știut să exploateze ape­le cu temperaturi de peste 80 de grade Celsius, investitorii de azi au reușit să monetizeze aceste resurse.

Concret, complexul Therme e situat pe DN1, în Balotești, la doar 20 de minute de mers cu mașina pentru bucureșteni. A fost dat în folosință la 14 ianuarie 2016, în urma unei investiții inițiale de 50 de milioane de euro, din care 6,6 milioane de euro au reprezentat un ajutor de  stat, printr-un program al Ministerului de Finanțe. „Ulterior, s-au făcut lucrări de extindere în valoare de 16 milioane de euro, care au ridicat investiția la 66 de mili­oane de euro“, spune directorul Therme București, Stelian Iacob (37 de ani).

Filiera germană. Thermele sunt un concept nou de relaxare Wellness&Spa nu doar în România, ci și în Occident. Bazinele de apă termală combinate cu un decor natural exotic atrag mii de oameni. Tarifele de bază pornesc de la 39 de lei de persoană (pentru un adult) pentru o durată de trei ore și jumătate și ajung la 168 de lei pentru o zi întreagă în cazul unei familii cu doi copii. „Conceptul a fost extrem de popular în anii ’80, în zona pârtiilor de schi. A fost dus la un alt nivel de grupul german Wund, a cărui licență o avem și noi aici, la Therme București. Este pe li­cență, drepturi de operare“, explică Iacob.

Principalul investitor în Therme Nord București este compania austriacă A-Heat, specializată în soluții de refrige­rare și aer condiționat. Când vine vorba de acționariat, Therme se poziționează o unitate controlată în majoritate de acționari români, demers ușor de înțeles având în vedere că vorbim de o companie care deține o licență de exploatare a resurselor minerale. Datele Registrului Comerțului par să sugereze însă altceva. NewMoney a constatat că partea româ­nească a afacerii reprezintă doar 0,1% din numărul total al acțiunilor, restul de 99,99% fiind deținute de o persoană fizică și una juridică, ambele din Germania.

Cu toate că nu face parte din acțio­nariatul Therme, Robert Hanea (38 de ani), acționar majoritar al companiei Bavaria Invest din Cisnădie, pare să fie unul  dintre personajele-cheie din această afacere. „Robert Hanea e deținătorul de li­cență (a conceptului Therme, n.r.). Vine din partea grupului Wund, fiind dețină­torul personal de licență, practic. El nu are un rol în partea ope­ra­tivă“, explică Stelian Iacob.Domeniul de internet al Therme Nord București este înregistrat tot de Bavaria Invest, compania lui Robert Hanea. Mai mult, Bavaria Invest a „bă­tă­torit“ terenul pentru Therme, compania controlată de Hanea fiind cea care, în 2010, a obținut de la ANRM licența de explorare pentru găsi­rea resurselor termale.

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT. Tere­nu­rile pentru construcția Therme au înce­put să fie achiziționate încă din perioada 2000–2005, urmate de o nouă rundă înainte de începerea lucrărilor din 2013. Administratorul Therme recunoaște că potențialul terenului era cunoscut încă înainte de a începe investiția. „România a avut studiile geotermale. Noi am făcut forări care au fost începute pe vremea lui Ceaușescu și continuate până în anul 1992“, mai spune Iacob. Potrivit ANRM, cu toate că în zonă existau mai multe sonde pentru ape geotermale, Therme și-a săpat propria sondă pentru ex­ploatare. „Am forat continuu opt luni, zi și noapte“, detaliază Stelian Iacob.

Rezervele geotermale au fost găsite la o adâncime de 3.000–3.300 de metri și la o temperatură de 84 de grade Celsius, însă la suprafață sunt reduse la 33 de grade Celsius. În prezent, Therme are licență de exploatare de la ANRM pentru a alimenta cu ape geotermale bazinele pe care le deține complexul. Apele din adâncuri sunt folosite și pentru inde­pendența energetică a clădirii. Utilizarea apelor geotermale permite producția ener­giei termice pentru mai bine de 300 de zile din an, când temperatura exte­rioară nu coboară sub minus 20 de grade Celsius. De aceea și cheltuielile cu între­ți­nerea clădirii sunt estimate sub 3% din cifra de afaceri.

Exploatarea unui astfel de complex de relaxare nu este simplă. „Trebuie să-ți alegi o zonă în care nu există foarte multe activități, apoi trebuie să fie relativ central, aproape de o aglomerare ur­bană, minim 1,5 milioane de oameni. Iar distanța de la care vin trebuie să fie de cel mult o oră de condus“, ex­pli­că Iacob, adăugând că Therme are mai multe contracte cu hoteluri importante din Bucu­rești pentru a aduce potențiali clienți.

Complexul se întinde pe zece hectare, suprafață din care un sfert repre­zintă construcția. În interior, temperatura aerului este de 29–30 de grade Celsius tot timpul anului, în timp ce apa are 33 de grade.

Potrivit datelor companiei, în weekenduri, capacitatea de ocupare a Therme este de circa 3.000 de persoane zilnic, raportat la un total de 3.800 de locuri. Conducerea centrului nu are deo­camdată date despre suma medie chel­tuită de un vizitator, însă, în Germania, aceasta este de 20 de euro de persoană. În ceea ce privește numărul de vizitatori, administratorul Therme spune că ținta de cel puțin 800.000 de vizitatori esti­mată încă de la început a fost atinsă.

Suficient pentru un prim an de activitate fără pierderi.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Bucureștiul geotermal” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Studiile geologice arată că în zona de nord a Capitalei se află un zăcământ de ape termale.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Balnear. Primul bazin cu ape geotermale a fost deschis în București, în 1991, în spatele Casei Presei, pe malul lacului Băneasa, el fiind folosit pentru tratarea bolilor reumatice.
• Termoficare. Orașul Otopeni a fost încălzit cu ape geotermale înainte de 1989, pentru o perioadă scurtă de timp. S-a renunțat la acest sistem după ce instalațiile au înce-put să ruginească, pentru că apele extrase din subteran nu erau tratate suficient.
• Fonduri europene. Spitalul SRI din Balotești dezvoltă un proiect pentru realizarea unei instalații de încălzire a clădirii cu ape termale. Finanțarea este de 2,1 milioane de euro, iar termenul de finalizare, aprilie 2017.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]