Cine este indianul care vrea să demonteze mitul că Elon Musk este un antreprenor de succes din zona tehnologiei

Elon Musk rămâne o poveste irezistibilă pentru jurnaliști. Atacat din mai multe direcții în co­mu­nitățile online, totodată apărat de zeci de mi­lioane de fani, Musk duce un război de uzu­ră cu cei mai virulenți critici ai săi.

Randeep Hothi rula pe drumul 880 din nordul Californiei, când a zărit o mașină Tesla Model 3. Nimic deosebit, la prima vedere. Să dai peste Tesla este la ordinea zilei în Fremont, unde pro­ducătorul auto are o fabrică. Ei bine, modelul cu pricina i-a atras atenția în mod special – avea plă­cuțe de înmatriculare ale producătorului, ceea ce însemna că avea în față un prototip.

Mai mult, în exteriorul mașinii, deasupra, avea montată pe un trepied o cameră de filmat, o a doua cameră se putea vedea în interior, iar în spate se aflau doi pasageri.

Hothi și-a dat seama rapid că oamenii de la Tesla înregistrau un film demonstrativ. Cel mai probabil, ceva în legătură cu tehnologia „Autopilot“, despre care a tot vorbit în ultima vreme Elon Musk, cofondator și CEO al companiei Tesla.

Hothi a început să meargă cu Acura lui în spatele sedanului. Nu e nici polițist, nici detectiv particular și, chiar dacă a avut acțiuni la Tesla pe care le-a vândut în câteva ore, nu este nici investitor avizat. Hothi este ceva și mai periculos – un absolvent de facultate cu cont de Twitter.

În ultimii ani, și-a dedicat o mare parte din timpul liber pentru a demonta public convingerea mul­tora că Musk este un antreprenor de succes din zona tehnologiei. Îl consideră mai curând o fraudă epică – „un Ed Hardy al vizionarilor tehnologici“, un „Jar Jar Binks al tehnologiei“ sau „un hibrid între Elizabeth Holmes și Donald Trump“, după cum sună formulările lui Hothi. S-a luat inclusiv de creș­terea în greutate a lui Musk („Alăptează cumva Elon?“).

Vorbește despre cât a avut de câștigat Musk de pe urma apartheidului, pe când locuia în Africa de Sud, țara sa natală („Nu a plătit cumva tati școala pentru albi cu bani din mineritul imoral de smaralde?“).

Sau a mers până acolo încât să-i prorocească că-și va pierde libertatea („Vei avea mai mult timp să citești în închisoare“). Dar cea mai mare parte a torpilelor critice se îndreaptă către compania Tesla, celelalte afa­ceri ale lui Musk, precum SpaceX, fiind doar în treacăt menționate și nu atât de critic.

Atacuri în salvă la Elon Musk

Cu cei peste 30 de milioane de urmă­ritori pe Twitter și un flux constant de clipuri și podcasturi despre Tesla, Musk are însă de partea sa o mulțime de partizani care intervin prompt pentru a aplana chiar și cele mai moi critici. Iar Musk îi ține aproape, mulțumindu-le mereu pentru sprijin. „Uriașe mulțumiri pentru toți susținătorii Tesla, care ne ajută cu livrarea autovehiculelor. Sunteți cei mai tari“, scria el într-un tweet din septembrie 2018.

Hothi face parte însă din contrarevoluție – formată din contabili, avocați, manageri de fonduri de hedging, foști angajați de la Tesla și diverși critici. De ani buni, umplu internetul cu informații negative despre companie, sub umbrela hashtagului TSLAQ. Scotocesc în datele companiei, anunță care dintre directori a plecat, de ce, procesele în care e implicată, despre plân­ge­rile clienților, accidente, suspiciuni de manevre fis­cale etc.

La scurt timp după ce Tesla a plătit două miliarde de dolari pentru SolarCity (cofondat de Musk și condus de verii lui) în 2016, cineva a lansat acest hashtag, combinând simbolul bursier al companiei cu litera „Q“, pusă în dreptul companiilor listate care au intrat în procedură de faliment.

Ulterior însă, Musk și Tesla au avut câștig de cauză la capitolul imagine. Prețul acțiunilor Tesla s-a dublat din octombrie încoace, grație raportării unui profit surprin­zător, anunțării unui număr-record de livrări și începerii producției în China.

Cei care au speculat pe acțiunile Tesla (așa-numitul short selling, strategia de tranzacționare prin care cel care vinde acțiunea nu este proprietarul acțiunii, a cumpărat pentru a vinde, convins că pre­țul acelei acțiuni va scădea, iar el răs­cumpără la un preț mai mic și obține profit, n.r.) au pierdut peste 2,8 miliarde de dolari în 2019, potrivit lui Ihor Dusa­niwsky, director la S3 Partners. Și se pare că pierderile vor fi la un nivel simi­lar și în 2020. Hothi nu a dorit să dezvăluie cât a pariat împotriva companiei lui Musk.

Când e vorba de Tesla însă, următoarea lovitură e după colț. În noiembrie, comunitatea TSLAQ a înce­put să agite apele când Musk a făcut public Cybertruck, un model electric de pick-up. „Va fi amuzant să vedem cum oameni serioși vor încerca să susțină alt­ceva, când de fapt acest #cybertruck nu arată decât că «împăratul e gol»“, posta cineva pe Tesla­Charts, pagină prolifică și cu foarte mulți urmăritori. Prețul acțiunilor Tesla a scăzut cu 6% a doua zi.

Ceva mai recent, Administrația Națională pentru Siguranța Drumurilor din SUA anunța că analizează acuzațiile aruncate de critici în spațiul public într-o petiție care susține că Cybertruck are un defect care accelerează mașina fără voia șoferului.

Cei de la Tesla au răspuns pe blogul companiei pe 20 ianuarie, susți­nând că petiția este de-a dreptul falsă și adusă în spa­țiul public de investitorii speculativi de pe bursa ame­ricană. De altfel, cu câteva zile înainte, pe 15 ianuarie, Tesla depășea Apple ca fiind compania ale cărei ac­țiu­ni sunt cele mai speculate de investitorii bursieri, potrivit S3.

Confruntarea dintre Elon Musk și Randeep Hothi 

De teama răzbunării lui Musk, care dă de urma criticilor săi acerbi, mulți dintre cei care postează pe Twitter o fac în spatele unor nu­me cu rezonanță belicoasă – Hothi este „ska­boo­shka“. Vorbește cinci limbi, însă acest pseudonim nu înseamnă nimic, spune el. „E doar o înlănțuire stupidă de sunete. Am vrut ceva ridicol și enigmatic, în același timp.“

În ziua când a zărit pe drumul 880 prototipul Model 3, Hothi a decis să-l urmărească. A mers mai bine de o jumătate de oră pe urmele mașinii și a făcut poze cu telefonul tot drumul. Pe 18 aprilie a postat fotogra­fiile cu pricina pe Twitter, însoțite de o scurtă, dar acidă critică. Știa că Tesla invitase investitori la sediul său pentru a le prezenta tehnologia „Autopilot“.

După două zile, Hothi afla, spre surprinderea sa, că numele lui real este peste tot pe Twitter. După câteva zile, avocații compa­niei Tesla l-au dat în judecată, sub acu­zația că i-a „urmărit, hărțuit și pus în pe­ricol“ pe angajații aflați în Modelul 3. L-au acuzat și că, în urmă cu două luni, a lo­­vit cu mașina un bodyguard aflat în preajma fabricii din Fremont, dar și că în 2018 ar fi montat o cameră de supraveghere pe un stâlp din afara fabricii.

Hothi era uluit de acuzațiile aduse și de faptul că devenise el însuși o po­veste. Și el, și familia au început să primească mesaje rasiste și amenințări cu moartea. A primit astfel de mesaje chiar și la universitatea unde e student doctorand în culturi și limbi asiatice. În același timp însă, mărturisește că s-a simțit și validat.

„Mi-am dat seama atunci că am câștigat“, spune el. Cu acest gând, a scris apoi, în aprilie anul trecut, pe Twitter: „Iată promisiunea mea. Tesla egal zero, iar @Elon Musk va ajunge la închisoare“.

În mod normal, comunitatea TSLAQ pare să fie un simplu pretext de întâlnire în online a unor oameni cu idei fixe. Numai că, iată, TSLAQ a modelat percepții și a influențat evoluția bursieră a celui mai valoros brand american din producția de mașini. Punând com­pania la microscop, a reușit să-i dilueze succesul.

„Îi aruncă în confuzie, chiar în îngrijorare pe cei că­rora le place Tesla, fără a fi însă fani înrăiți“, este de părere Gene Munster, director la Loup Ventures.

Musk a vorbit în mai multe rânduri de impactul pe care-l au asupra businessului său criticile și cei care speculează la bursă acțiunile companiei Tesla. Uneori, a reacționat chiar impulsiv – a blocat mai mulți jur­naliști pe Twitter (inclusiv pe autoarea articolului de față).

Alții apreciază democratizarea unei monitorizări ce poate echivala cu un due dilligence – este vorba de în­trebări valide ridicate de comunitatea TSLQ în le­gă­tură cu guvernanța corporatistă, profitabilitatea și in­tegritatea produsului, remarcă investitoarea spe­culativă Fahmi Quadir, care, chiar dacă nu este activă pe Twitter, susține poziția TSLAQ.

Investigtor ad-hoc

Hothi (33 de ani) și-a do­bândit faima în comunitatea TSLAQ după ce a acoperit detaliat activitatea fabricii din Fremont în 2018. În luna iunie a acelui an, când Tesla amplasa într-un soi de cort uriaș linia de asamblare a noului Model 3, Hothi a pus o dronă să filmeze în interior. Mașinile erau în mare parte asamblate manual, deși compania se lăuda că modelul este scos pe linii robotizate sofis­ticate: „Fa­brica va arăta ca o navă spațială de luptă“, promitea Musk.

Născut în Punjab (India), Hothi a crescut în Fremont, nu departe de fabrică. Cititor avid de literatură sikhistă și obsedat de filosofie în liceu, Hothi a urmat cursurile unui colegiu local, reușind în cele din urmă să se transfere la Universitatea Berkeley, unde a absolvit Filosofia în 2009.

Un an mai târziu, Tesla se lista pe bursa din New York și prelua fabrica închisă de cei de la GM-Toyota din Fremont. Planul inițial era să construiască aici Modelul S. Compania și al ei nonconformist CEO au devenit rapid o poveste irezistibilă, mai ales pentru presa de specialitate, care se întreba frecvent dacă Elon Musk este sau nu „noul Steve Jobs“. În 2013, Mo­delul S era ales „Mașina Anului“ de faimoasa revistă Motor Trend, prima performanță de acest fel pentru o mașină electrică.

Scepticismul lui Hothi se manifesta nu doar față de Tesla, ci privea întreaga industrie auto, despre care spune că este „un business care are nevoie de capital masiv, are operațiuni dificile, iar marjele sunt mici“. Personal, a pariat mereu împotriva fostului CEO de la PayPal. „Auzi pe toată lumea că spune să nu pariezi niciodată împotriva lui Elon. Dar eu spun întotdeauna să pariezi împotriva lui. El a fost problema la PayPal. SolarCity a fost un dezastru, Tesla este un dezastru.“

Este uimit cum un individ ca Musk ajunge să fie per­ceput ca un idol. „Mă uit la oameni precum Steve Jobs, Elon Musk, Donald Trump sau Barack Obama și nu-mi vine să cad în genunchi pentru a-i venera. Pentru mine, sunt oameni ca oricare alții aflați într-un context anume“, își explică propria percepție.

Războiul mesajelor

În 2016, Hothi și-a creat un cont pe website-ul de investiții Seeking Alpha, popular printre speculatorii bursieri. A început să posteze despre achiziția SolarCity, în principal. Încet-încet, comentariile de pe Seeking Alpha au început să se mute pe Twitter, unde Hothi și-a făcut cont în martie 2017. Ca avatar pentru pseudonimul „skabooshka“ a ales o pictură distopică a artistului polonez Zdzisław Bek­sin´ ski (un schelet care cântă la trompetă). În iunie 2018 publica pe Twitter poze din „fabrica robotizată“ promisă de Elon Musk, cu comentariul „mașini asamblate manual“. Ca să se apere, Musk a scris și el pe Twitter că „tehnologizarea excesivă la Tesla a fost o idee greșită“.

În iulie, un cont obscur de Twitter dezvăluia mai multe despre viața lui Hothi, inclusiv studiile făcute. Printre altele, și faptul că fratele lui, Gagan Hothi, lucra pentru producătorul auto Volkswagen AG, concurent direct cu Tesla. În august 2018, Wall Street Journal publica un articol despre eforturile lui Musk de a lista Tesla, demers în timpul căruia a pretins în mod mincinos pe Twitter că are finanțare asigurată pentru operațiunea de retragere a businessului de pe bursă la un preț per acțiune de 420 de dolari. După ce s-a aflat, Musk a fost nevoit să renunțe la poziția de pre­ședinte al companiei, care a fost amendată cu 20 de milioane de dolari de SEC (fiscul american).

Articolul celor de la Wall Street Journal a inclus și acu­zația lui Musk că multe dintre informațiile negative din spațiul public vin dinspre Volkswagen și că sursa este un angajat al producătorului concurent care scrie pe Twitter sub o falsă identitate. De la început, Hothi a susținut însă că fratele său nu mai lucrează pentru VW și că, oricum, nu are legătură cu ceea ce crede el despre Tesla.

Într-un alt tweet, Musk se miră de rafala atacurilor publice la adresa sa și a companiei Tesla, referindu-se mai ales la cele dinspre comunitatea TSLAQ – „Nu am mai pomenit așa ceva. Tesla încearcă doar să producă autovehicule electrice și energie curată pentru un vii­tor mai bun pentru noi toți. E adevărat că s-ar putea să nu reușească, dar de ce parcă toată lumea vrea să dăm greș?!“.

Ce va urma

Comunitatea TSLAQ a făcut scut în jurul lui Hothi. Avocatul Lawrence Fossi a organizat chiar un „fond de apărare a lui «skabooshka»“ strângând până acum 118.000 de dolari. Chiar și după ce avocații lui Musk au fost nevoiți să renunțe la proces din lipsă de dovezi, CEO-ul de la Tesla nu abandonează lupta. Continuă să susțină că Hothi a lovit cu mașina un an­gajat de la fabrica din Fremont pe care, spune el, l-ar fi putut omorî (de fapt, l-a atins neintenționat, dând cu spatele, cum a arătat și poliția). Întrebat de Bloomberg despre discrepanța dintre povestea lui și raportul poliției, Musk nu a răspuns.

Fossi vede saga lui „skabooshka“ elocventă pentru cât de toxic este Elon Musk. După ce avocații acestuia au renunțat la procesul împotriva lui Hothi, Fossi a ținut să iasă public cu o declarație devastatoare la adresa lui Musk: „Este un client de coșmar pentru un avocat. Este autodistructiv și face rău companiei“, a spus avocatul.

Chiar dacă Tesla a renunțat să-l vâneze pe Hothi prin avocați, Musk a câștigat dintr-un anumit punct de vedere. „Skabooshka“ nu a mai postat pe Twitter din aprilie anul trecut, în ultimul tweet mulțumindu-le celor care l-au susținut. „Procesul în curs cu cei de la Tesla mă face să fiu deocamdată mai tăcut aici, pe Twitter.“

Hothi și-a petrecut vara într-un stagiu în ca­drul fondului Muddy Waters Capital LLC (San Francisco), specializat în operațiuni de short selling. În septembrie a revenit în Ann Arbor, la Universitatea din Michigan, unde urmează un doctorat în limbi și cul­turi asiatice, pentru a-și termina și a-și susține lucra­rea.

Spune că se concentrează pe activitatea academică, dar că nu a ieșit complet din joc – încă se gân­­dește dacă îl va da sau nu în judecată și el pe Musk. „Sunt mereu cu ochii pe Twitter și sunt atent la cum se derulează lucrurile“, spune Hothi.

Din profil

Este considerat de mulți părintele ma­șinii electrice Tesla și este fondator al com­paniei SpaceX, jucător deja important în ceea ce va fi viitorul transport spațial privat.

• Început. Născut în Pretoria (Africa de Sud), Musk a învățat singur limbaje de programare, iar la 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, un cod pentru jocul video „Blastar“. Musk a absolvit un liceu din Pretoria și s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani. Ajuns în SUA la Universitatea din Pennsylvania, a obținut o diplomă în economie, apoi în fizică, iar din 2002 este cetățean american.
• PayPal. În 1999, a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăți online și prin e-mail. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o companie care de­ținea marca PayPal, Cofinity. PayPal a avut o creștere ra­pidă și a fost achi­ziționată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari, din care Musk a primit 165 de milioane de do­lari.